Ministrul Culturii o dă la întors. Vrea „consultări participative” pentru numele de la Muzeul Revoluției

A iscat o întreagă controversă când a anunțat că Muzeul Revoluției de la Timișoara va avea un nume. Acum s-a răzgândit. Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunță, într-un „minunat” limbaj de lemn… consultări participative.

Nu există un termen aproximativ pentru deschiderea a ceea ce va fi cândva Muzeul Revoluției Naționale Anticomuniste de la Timișoara. Subiectul este însă numai bun de „plimbat” prin campaniile electorale. Și pentru baterea cu cărămida în piept despre cât de mult îi interesează pe politicieni.

Atât de mult că abia în mai 2019 s-a decis că muzeul va fi deschis în fosta garnizoană din Piața Libertății. Atât de mult, că, poate, la 31 de ani de la Revoluția din 1989, va fi lansată licitația de proiectare.

A găsit nume muzeului, a iscat revolte

Zilele trecute, la Timișoara, unde a decis să-și facă bilanțul de un an de la instalare, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunțat însă că muzeul va avea un nume. Lepa Bărbat, „primul erou tăcut al Revoluției din 1989 și pentru că avem nevoie să dăm instituțiilor o față umană”.

Reacțiile au apărut imediat. Corneliu Vaida, revoluționar cu acte în regulă, i-a cerut lui Gheorghiu „o revizuire a faptelor care au dus la declarația dumneavoastră și la procedarea în consecință, pentru repararea erorii comise”. Prima victimă a Revoluției a fost, de fapt, Rozalia Popescu, călcată de un TAB în 17 decembrie 1989. Iar prima pesroană ucisă prin împușcare la Timișoara a fost, spun cei care au studiat istoria acelor zile, Radian Belici. Lepa Bărbat a fost ucisă, tot în 17 decembrie 1989, cu focuri de armă trase din garnizoana din Piața LIbertății, dar după Belici.

Breasla Ghizilor din Timișoara îi solicită ministrului detalii despre buget sau termene de începere și finalizare. Și îi arată, cu bun simț, cum stau lucrurile în alte locuri cu istorie. „Alegerea numelui unei singure victime le desconsideră pe celelalte. Din acest motiv, muzee și memoriale renumite nu poartă numele unei persoane: Auschwitz, Sighet sau Memorialul Holocaustului (Berlin), Memorialul Martirilor Deportați (Paris), Memorialul Genocidului Armean (Erevan) etc”, spune Ludovic Satmari, președintele Breslei Ghizilor.

Întoarcerea la… democrație!

Bogdan Gheorghiu s-a gândit câteva zile și, dacă detalii practice tot n-are, a anunțat că face… consultări. „Așa cum ne-am obișnuit deja în această guvernare (!! – n.r.), nu vom hotărî nimic fără discuții prealabile cu cei care ne-au oferit darul democrației: revoluționarii.

Din acest motiv, toate demersurile legate de acest nou muzeu vor fi făcute împreună cu Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989 și cu reprezentanții revoluționarilor din Timișoara și din țară”, a declarat acesta.