20 ianuarie 2021

Muzeul Revoluției de la Timișoara n-are proiect, dar are nume. Ministrul Culturii a încurcat eroii

revoluția

Muzeul Revoluției de la Timișoara nu are proiect, dar are nume. Decizia luată de ministrul Culturii a stârnit deja controverse. Bogdan Gheorghiu va purta numele Lepei Bărbat, „primul erou tăcut al Revoluției din 1989”. Prima victimă ucisă însă la Timișoara a fost Rozalia Irma Popescu, zdrobită de un TAB.

Dacă vorbele ar putea construi ceva, Timișoara ar avea, acum, mai multe muzee ale Revoluției. N-are niciunul însă și nici nu va avea, mai devreme de vreo patru ani. Nu a fost lansată încă licitația de proiectare, abia apoi va fi ales un constructor, deci va mai dura. Muzeul Revoluției Naționale își va avea sediul în fosta garnizoană din Piața Libertății.

În 17 decembrie 1989, din acea clădire au fost trase gloanțele care au curmat viața Lepei Bărbat. Ea a fost prima victimă ucisă prin împușcare la Timișoara. „Îmi doresc ca acest muzeu să se numească Muzeul Revoluției Naționale «Lepa Bărbat». Pentru că ea a fost primul erou tăcut al Revoluției din 1989 și pentru că avem nevoie să dăm instituțiilor o față umană. Vreau aici să îi mulțumesc doamnei senator Alina Gorghiu pentru această idee pe care o voi susține necondiționat, mai ales că Lepa Bărbat este un simbol al libertății noastre, un simbol local de care întreaga Românie are nevoie să știe”, a declarat, la Timișoara, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Oficialul a mai anunțat că a propus „includerea în acordul cu Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei a creșterii sumei pentru Muzeul Revoluției Naționale Anticomuniste”.

„Vă solicit o revizuire a faptelor”

Reacția a venit de la Corneliu Vaida, care îl acuză pe ministru de „mistificare a adevărului istoric, referitor la prima victimă a Revoluției din 1989”.

„Doresc să vă informez, cu tot respectul, atât pe dumneavoastră, cât și pe doamna Alina Gorghiu, că prima victimă a Revoluției din 1989 se numește Rozalia Popescu, ea fiind călcată mortal de un TAB în ziua de 17 decembrie 1989 in jurul orelor prânzului, la aproximativ … trei (3!) metri în spatele meu! Acest lucru este cunoscut, atestat de către istoricii specializați în istoria Revoluției române din 1989 și nu poate fi contestat de nimeni și nimic! În concluzie, vă solicit o revizuire a faptelor care au dus la declarația dumneavoastră și la procedarea în consecință, pentru repararea erorii comise”, a notat Vaida, într-o scrisoare deschisă adresată lui Bogdan Gheorghiu.

Se putea face și altfel

Una peste alta, formularea ministrului Culturii – Lepa Bărbat „a fost primul erou tăcut al Revoluției din 1989” – e cel puțin nefericită. Mai ales într-un oraș ca Timișoara, unde Revoluția e o rană deschisă. Rozalia Popescu, femeia călcată de tanc în zona Podului Decebal, era oare… gălăgioasă? Gheorghiu ar fi putut explica mult mai logic: alegerea numelui s-a făcut pentru că Lepa Bărbat a fost ucisă de gloanțe trase din clădirea în care va fi deschis Muzeul Revoluției. Dar așa pățești când vorbești public „înșirând cuvinte goale / ce din coadă au să sune”…

A revenit asupra explicațiilor senatorul Alina Gorghiu, care a notat pe Facebook că „vrem să aducem cu toții un omagiu primei victime împușcate în Decembrie 1989, Lepa Bărbat, precum si celorlalți români care și-au pierdut viața în acele zile pentru ca noi să putem fi liberi de comunism. Tocmai de aceea, sediul acestui muzeu va fi în Garnizoana din Piața Libertății, exact locul din care a fost împușcată eroina Lepa Bărbat”.

Altfel, întrebat de ce nu ar putea propune timișorenii un nume pentru viitorul muzeu, Bogdan Gheorghiu s-a făcut că uită.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: