Pereții de sticlă de la Primăria Timișoara sunt cam opaci. Doar 5 / 10 la Indicele Transparenței Locale

Primăria Timișoara trece clasa la limită, într-un top al Indicelui Transparenței Locale, în care au fost inclus 50 de administrații locale. Au fost măsurați 126 indici, grupați în 12 capitole. Rezultatele sunt catastrofale pentru PMT în ceea ce privește patrimoniul, companiile din subordine și contractele publice.

„Unde este lumină, nu se fură. Ambiția noastră este să construim o «primărie cu pereți de sticlă»: transparența radicală va fi arma noastră cea mai puternică împotriva corupției și nepotismului în primărie. Ne propunem să creăm o infrastructură digitală prin care cetățenii să aibă în timp real toate datele despre cum sunt cheltuiți banii orașului, despre bunurile din proprietatea primăriei, despre funcționarii publici, despre fiecare decizie luată de primărie.”

Citatul provine din programul electoral cu care, în 2020, Dominic Fritz a câștigat Primăria Timișoara. Planurile de transparentizare includeau publicarea pe siteul PMT a tuturor contractelor încheiate de instituțiile publice locale, informații complete despre societățile comerciale din subordinea CL și creșterea „accesului la informație publică la toate nivelurile administrative”.

Nici primărie, notă mai mare de 6

Sună minunat și, în același timp, presupune o muncă uriașă, dublată de voință politică și mult curaj, pentru a putea descâlci toate încrengăturile financiare care parazitează administrația locală.

Cei de la Republica Funky, proiect civic desfășurat de Funky Citizens, au măsurat nivelul de transparență din 50 de primării din România, mai mari și mai mici. Cu o notă maximă 10, doar patru administrații au reușit să ia notă mai mare de 5-ul care asigură oricărui chiulangiu trecerea clasei.

„Indicele Transparenței Locale este acea analiză inedită care măsoare gradul în care primăriile respectă obligațiile legale ce țin de transparență. Echipa noastră de cercetători a navigat pe site-urile a 50 de primării și le-a trimis acestora solicitări de acces la informații de interes public pentru a le evalua transparența la mai puțin de 126 de indicatori grupați în 12 capitole”, spun cei de la Republica Funky.

Cel mai mare punctaj, adică 6 / 10, a fost obținut de primăriile din Brașov, Iași, Sector 6, București, și Sibiu. Au adunat 5 / 10 primăriile din Cluj Napoca, Craiova, Timișoara, sectoarele 2 și 3, respectiv Galați.

Primăria din Oradea a obținut 4 / 10, iar cea din Reșița, 2 / 10.

Stăm bine la informații despre buget și activitatea primăriei

În cazul Timișoarei, la capitolul „Informații despre activitatea primăriei”, nota a fost 7. PMT a primit 0 puncte pentru lipsa „minutelor” ședințelor de CL și a unei liste complete de instituții, companii, societăți din subordine, alături de date de contact pentru acestea. Tot cu zero a fost notată și lipsa unui program de audiențe pentru primarul Dominic Fritz. Meteahna e veche, încă de pe vremea fostului primar Nicolae Robu, care nu ținea audiențe fizic, ci doar vorbea din când în când cu fanii de pe Facebook.

La capitolul „Acces la informații și participare publică”, nota a fost 6. Raportorii Republicii Funky au notat cu 0 faptul că proiectele de HCL nu sunt publicate cu 30 de zile înainte de data dezbaterii, dar și faptul că PMT nu respectă termenele legale pentru solicitări de acces la informații. Zero puncte a primit PMT și pentru că nu organizează regulat, măcar o dată pe lună, conferințe de presă.

Pentru datele referitoare la buget PMT a luat un 7 decent. Ar fi obținut mai mult dacă ar fi avut publicate execuția bugetară, conturile anuale de execuție și rapoartele de audit, dar și rapoartele de justificare / analize cost-beneficiu, studii (pre)fezabilitate publicate

Primăria Timișoara, corigență la contracte publice

La capitolul „contracte publice”, cu 4 / 10 puncte, PMT este repetentă. A fost depunctată pentru că nu folosește un anumit serviciu public sau o resursă web oficială alternativă pentru achiziții, dar nici un anumit serviciu public unde sunt disponibile plângeri, propuneri și contestații, precum și răspunsuri la acestea și măsurile luate.

PMT nu are nici regulament sau alt document de reglementare privind achiziții sub prag pentru toate organele executive ale departamentelor și întreprinderile, instituțiile și organizațiile municipale subordonate. În plus, pe site nu există o listă a tuturor organelor executive, instituțiilor publice, întreprinderilor și organizațiilor subordonate consiliului local și care desfășoară licitații în format care poate fi citit automat/ format deschis.

Lucrurile stau și mai prost la „asistență financiară pentru indivizi și organizații”, unde au fost obținute 2 puncte din 10. Primăria Timișoara nu are competiții de proiecte pentru ONG-uri / granturi nerambursabile și nu există reguli privind potențiale conflicte de interese / incompatibilități în acordarea acestor contracte (risc de a da nepotului).

Jale la patrimoniu

Nici în ceea ce privește „companiile / întreprinderile / regiile / asociațiile municipale”, PMT nu stă grozav. A primit doar 3 din 10 puncte. Rapoartele financiare ale acestor entități nu sunt complete, iar CV-urile șefilor de CA și membrilor acestora sunt ținute la secret pe siteurile oficiale. Nu există nici informații cu privire la salarizarea conducătorilor și a membrilor consiliilor de supraveghere și nu sunt publicate rapoartele anuale ale conducătorului și ale consiliului de supraveghere.

Patrimoniul este un alt punct vulnerabil. La capitolul „proprietate publică a municipalității”, nota este 2. Asta, fiindcă nu există public o listă a tuturor proprietăților deținute de municipalitate (în proprietate publică, privată, co-proprietate) și a proprietăților (obiecte și spațiu) care pot fi închiriate sau utilizate într-o altă formă.

Nu se știe nici cine sunt cei care sunt abilitați „să efectueze operațiuni de închiriere/ concesiune a proprietății municipale”.

Bine la resurse umane, prost la etică

Primăria Timișoara a luat nota 8 la „resurse umane și politica de personal”, unde a punctat bine pentru că sunt publice CV-urile de primar / viceprimari și șefi de instituții publice executive. În plus, și anunțurile de angajare sunt la vedere. Paradoxal, tocmai resursele umane, mai exact organigrama, au adus cele mai mari probleme actualei administrații, care se judecă în mai multe instanțe cu sindicatul reprezentativ.

La „politică anticorupție, etică și integritate profesională” PMT a obținut nota 5. Asta, pentru că nu are un instrument specific care poate fi folosit pentru raportarea unui comportament neetic, discriminare sau conflicte de interese ale funcționarilor, consilierilor sau altor angajați din primărie și instituții subordonate și nici instrumente de avertizare în interes public. Nu există nici informații despre rezultatele evaluărilor sau rapoartelor ca urmare a reclamațiilor. Primăria nu are nici consilier de etică.

Mediocritate la investiții, servicii sociale și urbanism

Primăria Timișoara a obținut nota 6 la trei capitole: „climat investițional și dezvoltare economică”, „servicii sociale, educație, locuire” și „politica de urbanism și construcții”.

Lipsesc informații cu privire la evaluarea ratingului de credit al orașului, nu este publicat actualul plan strategic de dezvoltare a orașului și nu există o listă a tuturor taxelor locale, actualizată și ușor de urmărit. Nu sunt publicate, de asemenea, informații despre facilitățile rezidențiale aflate în proprietatea municipalității.

Comparativ, Primăria Brașov a luat 9 / 10 la capitolul „informații despre activitate”, iar cel mai mic punctaj, 3, l-a obținut la capitolul „companii/ întreprinderi/ regii/ asociații municipale”. Primăria Cluj stă foarte bine – 9 / 10 – în ceea ce privește climatul investițional și foarte prost – 3 / 10 – la resurse umane.

Toate datele din acest studiu pot fi găsite AICI.