De la urme de gloanțe, la realitate augmentată. Traseul Revoluției, 4,5 milioane de euro din PNRR

traseul revoluției

Primăria Timișoara ar vrea 250 de milioane de euro prin Programul Național de Redresare și Reziliență, prin 24 de proiecte. Acestea vizează mai multe domenii, printre care sănătate sau mobilitate urbană. Singurul dintre ele nominalizat însă ca atare este Traseul Revoluției din 1989, pentru care suma prevăzută este de 4,5 milioane de euro, cu TVA.

„Un proiect despre care nu am discutat în public, dar de care sunt foarte mândru și care a reușit să intre în PNRR ca proiect specific pentru Timișoara este Traseul Revoluției, în valoare de aproape 4 milioane de euro (suma din documentul oficial este de 3,8 milioane de euro, fără TVA). El va regândi spațiul public unde s-a întâmplat Revoluția. Vorbim despre Piața Maria, despre Podul Maria, de Piața Victoriei, Piața Libertății, Palatul Administrativ, unde astăzi este consiliul județean (…) Vrem să marcăm, să semnalizăm o rută, ruta revoluționarilor de atunci”, a declarat, marți, primarul Dominic Fritz.

„Memoria revoluției este reflectată în spațiul public”

„Memoria revoluției este reflectată în spațiul public doar prin monumente de for public amplasate punctual în zonele relevante pentru evenimentele din 1989 (…) spațiile urbane aferente nu oferă o calitate urbană care să permită locuitorilor și vizitatorilor să parcurgă traseul pe jos sau cu bicicleta, să se poată opri în siguranță, să poată petrece timp în ele, să comunice și să se informeze despre revoluția din 1989. Infrastructura spațiului public din zonele marcante ale revoluției are nevoie de modernizare și de un mod de a marca evenimentele revoluției ca parte a experienței de zi cu zi a orașului respectiv a capitalei culturale 2021 / 2023”, scrie în prezentarea PNRR.

Practic, prin această „redesenare” a traseului parcurs de revoluționarii din 1989 se propune, dincolo de marcarea propriu-zisă a obiectivelor, crearea de puncte de odihnă și locuri de belvedere, dar și „ecologizare, igienizare și reabilitare peisagistică a zonelor cu impact negativ”.

Dincolo de măsuri punctuale, raportate la fiecare loc în parte, va fi elaborat un concept de identitate comemorativă, documentară și turistică unitar pentru traseul Revoluției, „cu elemente de signaletică în limbaj grafic și vizual unitare valabile în orice mediu, pregnante și unice în contextul european”. Intervenții punctuale cuprind amplasarea de mobilier urban, dar și de mijloace informative audio-video sau fizice, respectiv plantarea de vegetație.

Refaceri de străzi și AR

Amenajarea acestui traseu va presupune și lucrări „clasice”, care includ „reconfigurarea profilului stradal, refacere pavaje, trecere în subteran a infrastructurii de rețele, iluminat public”.

Pentru localnici și turiști deopotrivă va fi însă o experiență filtrată prin tehnologie de ultimă generație, bazată pe realitate augmentată (AR), IoT, senzori de mișcare și lumină. Se propun, de exemplu, „introducerea unui light design specific rutei”, dar și „marcarea prin instalație audio-video interactivă a unor locuri specifice. Sunete înregistrate la revoluție pot fi redate prin aplicație sau difuzoare direcționale ce reacționează la senzori de apropiere sau NFC devices”.

De asemenea, vor fi marcate pe traseu diverse evenimente. „Poate fi urma unui glonț, locul unei arestări, locul în care s-au aflat dispozitivele de represiune ale armatei și securității, locul din care prima oară s-a strigat «Libertate» sau «Jos Ceaușescu»”, scrie în același document.

O să fie cândva și muzeu

„Traseul revoluției din Timișoara trebuie să aibă potențialul de a deveni un brand recognoscibil”, se mai precizează sinteza PNRR. Când și cum va fi pus în practică acest proiect îndrăzneț vom vedea.

Între timp, Ministerul Culturii încearcă să găsească un proiectant pentru promisul Muzeu al Revoluției, după o primă licitație ratată. De asemenea, la propunerea revoluționarului Corneliu Vaida, primăria va avea un regulament de păstrare și conservare a urmelor de gloanțe trase în urmă cu peste 30 de ani, la Timișoara. Acesta a fost întocmit de consilierul USR Răzvan Negrișanu, care este arhitect, și ar urma să fie pus în dezbatere publică.