Reabilitarea de clădiri istorice cu bani de la primărie poate începe. Aproape imposibil la palate
Primăria Timișoara are un nou regulament de sprijin financiar pentru clădiri vechi. Când vom vedea schele pe primul imobil reabilitat astfel depinde, de acum, doar de proprietarii lui. E greu însă de crezut că marile palate vor putea reveni la viață printr-un astfel de proiect. Inițiatorul proiectului, consilierul local Paula Romocean (USR), explică de ce.
În mai, primarul Dominic Fritz anunța relansarea programului de sprijin financiar pentru proprietarii de clădiri vechi și estima că va fi funcțional de la jumătatea lunii iunie. Programul se adresează cu precădere zonelor Cetate, Iosefin, Traian sau Elisabetin, unde sunt cele mai multe astfel de imobile. Au fost anunțate două variante de finanțare: un grant de 20% cu 80% finanțare rambursabilă – clădiri monument istoric și clădiri situate în ansambluri istorice, respectiv 50% finanțare rambursabilă – clădiri situate în situri.
Estimarea lui Fritz a fost corectă: programul a fost votat marți în plenul CL, astfel că poate intra în vigoare. Liberalii, prin vocea lui Dan Diaconu, au spus că vechiul program era mai avantajos pentru proprietari, decât actuala propunere, dar nu s-au opus adoptării proiectului.
„Costurile la care primăria va executa aceste lucrări, la un proiect al proprietarului, cresc semnificativ față de felul în care ar putea să-și facă pe forțele proprii (…) Nu în ultimul rând, iluzia că se vor putea aplica ipoteci la palate cu 130 de apartamente, pe fiecare apartament în parte, eu cred că e departe de orice posibilitatea de a se întâmpla. O să votăm regulamentul, dar realitatea va spune, în anii următori, că, din păcate, nici cele 18 sau 19 clădiri care erau capabile să fie finanțate prin programul anterior și care ar putea produce rezultate nu vor putea fi reabilitate”, a spus Diaconu.
„Administrația publică nu a avut interes”
S-a discutat în jur de 20 minute pe acest proiect, care, în cele din urmă, a trecut. Paula Romocean, de la USR, inițiatorul propunerii, explică modificările survenite față de varianta inițială, adică regulamentul întocmit de fosta administrație.
„Varianta inițială era întocmită exclusiv în baza Legii 153 / 2011. Prevedea un grant de 50% și o finanțare rambursabilă de 50% (…) În varianta nouă, am discutat și cu cei din Oradea, am decis să mergem pe varianta 80% rambursabil, 20% grant. Asta va permite să finanțăm mai multe clădiri, pentru că, la un moment dat, bugetul e limitat, nu va putea fi extins la nesfârșit. Am folosit ca și modalitate de finanțare prevederile Legii 422. Am ales această variantă și ca să nu fim nevoiți să prioritizăm. Acum bugetul va fi rectificat și suma alocată va crește”, spune Romocean.
Consilierul local USR are o explicație și pentru faptul că vechiul program de reabilitare nu a funcționat. „În primărie s-a interpretat că este eligibil pentru finanțare doar gradul seismic 3, nu și gradul seismic 2. Nu este așa. Legea 153 spune că expertul tehnic precizează dacă sunt lucrări de consolidare care condiționează reabilitarea. Asta înseamnă că, de exemplu, expertul poate să constate că anumite consolidări trebuie făcute neapărat înaintea execuției lucrărilor la fațadă, pentru ca dacă vor fi făcute ulterior afectează fațada (…) Administrația publică nu a avut interes să promoveze și să încurajeze un astfel de program, pentru că este costisitor”, susține Paula Romocean.
„Nu se poate aplica tuturor imobilelor”
Au reușit să-și depună dosare de finanțare la primărie, pentru vechea variantă a programului de finanțare, 18 sau 19 imobile. Proprietarii lor pot merge mai departe, pe noul proiect. „Nu trebuie să vină redepună dosarele. Doar trebuie să-și exprime opțiunea de a participa la programul în forma actuală. O să avem discuții cu ei. Probabil cele două colege din executiv cu care am lucrat o să-i convoace la o întâlnire, să vedem dacă sunt interesați în continuare de înscrierea în program. Trebuie semnat un nou acord, dar nu mai trebuie alte documentații tehnice. Sper să-și fi prelungit autorizații tehnice și așa mai departe”, continuă consilierul local.
Paula Romocean crede că trebuie să fim realiști și că, în cazul imobilelor foarte mari, e greu de crezut că va funcționa orice program de sprijin financiar. Prima condiție este ca toți proprietarii să fie de acord să contribuie la reabilitare. Și asta e dificil de pus în practică, de fapt. „Programul de sprijin nu se poate aplica chiar tuturor imobilelor. O să fie imobile cum e Palatul Loffler, acolo sunt 130 de proprietari. Să obții acordul, cu sau fără ipotecă, a 100% din proprietari e foarte dificil (…) Și dacă nu ar fi fost ipoteca, în cazul palatelor e o discuție complexă. În primul rând, cei 130 de proprietari trebuie să pună toți bani, ca să facă documentația tehnică, este un factor important și un hop”, spune aceasta.
Oamenii vor ști de la început cât costă lucrările de reabilitare
Din punctul de vedere al consilierului local, discuția despre ipotecă nu ar trebui să sperie proprietarii. Nu va fi vorba despre sume foarte mari – Paula Romocean estimează că undeva între 3.000 și 10.000 euro / apartment, în funcție de imobil – care oricum vor fi eșalonate la plată, în rate pe 10 ani, fără dobândă.
„Pe timpul execuției lucrărilor de reabilitare nu se vor plăti rate. La finalizarea lucrărilor, se stabilește suma finală, iar 80% din suma respectivă se plătește în rate, timp de 10 ani, fără dobândă. O să acceptăm și ipotecă de rang doi, asta înseamnă că imobilul este cumpărat prin credit bancar sau a garantat cu el pentru un credit bancar. O să acceptăm și acea ipotecă, pentru c suma în sine, cota parte a reabilitării, nu va fi atât de mare încât să influențeze”, ne-a mai explicat consilierul local.
Proprietarii vor ști oricum, din momentul în care au proiectul de reabilitare, cam care este valoarea lucrărilor. nu primăria, care va face licitație de execuție, stabilește acest lucru. „Oamenii vin cu proiectul, arhitectul cu care lucrează va face o valoare estimată a lucrărilor. Este valoarea de la care pornește licitația. Se va verifica valoarea, dar ei știu în principiu cât va costa, nu o să fie o necunoscută. În plus, în comisia de licitație vor avea un reprezentant, plus arhitectul care a făcut proiectul. Proprietarii vor trebui să angajeze diriginte de șantier, care va verifica calitatea lucrărilor și devizele. Aici este foarte important pe cine aleg. Omul ăla trebuie să meargă să verifice dacă au pus atâția metri pătrați de țiglă, dacă s-a tencuit 50 mp, nu 80 mp, cât scrie constructorul”, continuă Paula Romocean.
„Va fi foarte importantă prima clădire”
Cei care își vor reabilita clădirile vor fi scutiți de impozit timp de cinci ani. Scutirea se acordă pe baza procesului-verbal de recepție finală, pe care proprietarii îl vor depune, alături de o cerere, la primărie. De scutiri vor beneficia și persoanele juridice, care trebuie să-și plătească integral reabilitarea.
„Am încercat să integrăm toate clădirile de pe lista monumentelor istorice. Mă refer la toate cele aflate în situri și ansambluri urbane. În lista veche lipseau unele”, mai spune consilierul local. Pentru clădirile aflate în situri, primăria poate oferi o finanțare rambursabilă de 50% din valoarea lucrărilor eligibile. Anexele completate în urma dezbaterii publice cu imobilele care pot intra la finanțare pe acest program pot găsite pe site-ul PMT, la secțiunea Proiecte de hotărâre de consiliu local.
Când va fi programul funcțional? E greu de spus. „Totul depinde de cât de repede reacționează oamenii, cei care au deja documentele. Va fi foarte importantă prima clădire. Ea va da startul și tonul (…) Voi fi mulțumită când voi vedea că regulamentul funcționează. Suntem orașul cu cele mai multe monumente, să fim realiști. Sunt în jur de 500 și ceva pe listă”, conchide Paula Romocean.
About Post Author
