Moara Prohaska, demolată în baza unor avize vechi de peste 20 de ani. „Autorizația este legală, dar imorală”
Moara Prohaska nu mai există. Timișoara a pierdut una dintre cele mai importante clădiri ale patrimoniului său industrial, demolată în baza unor avize și autorizații încă valabile, unele emise în urmă cu peste 20 de ani. Cererea de clasare de urgență nu a mai putut opri lucrările.
Demolarea Morii Prohaska, începută la sfârșitul săptămânii trecute, a stârnit reacții puternice în rândul celor preocupați de patrimoniul Timișoarei. Imaginile cu una dintre cele mai cunoscute clădiri industriale ale orașului puse la pământ au readus în discuție modul în care sunt protejate astfel de imobile.
Operațiunea de demolare are însă toate actele necesare. „Există autorizatie de demolare de la Primăria Municipiului Timișoara sau, mă rog, continuare de autorizație de lucrări de demolare, la o autorizație emisă în 2014. La Timișoara se poate să ai după 12 ani același certificat de urbanism și aceeași autorizație, chiar dacă Planul de Urbanism General a fost schimbat, chiar dacă între timp au fost schimbate legi și normative.
Avizul DJC? Este! Numai că e de pe vremea când instituția se numea Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a Județului Timiș, avizul 38/Z din 9 martie.2005”, explică directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș, Sorin Predescu
„Acest caz ne arată limitele unui sistem”
La rândul lor, cei de la Heritage of Timișoara, care documentează de ani buni patrimoniul istoric al orașului, atrag atenția că povestea Morii Prohaska este mai complicată decât pare. Potrivit acestora, lucrările de demolare începute în 2014 au fost oprite din motive judiciare care țineau de proprietar. Ele au fost duse la bun sfârșit acum.
„Demolarea Morii Prohaska a stârnit multă emoție și indignare, pe bună dreptate. A fost una dintre clădirile reprezentative pentru patrimoniul industrial al Timișoarei, iar dispariția ei readuce în discuție o întrebare pe care nu ar trebui să ne-o punem doar atunci când excavatoarele sunt deja la fața locului: cum putem preveni astfel de situații? (…) Când am vizitat moara în 2018, pentru documentare în cadrul ediției Heritage of Timișoara: Iosefin, clădirea era deja în stare avansată de degradare.
Asta nu înseamnă că pierderea morii nu contează, din contră. Acest caz ne arată limitele unui sistem în care valoarea patrimoniului industrial ajunge în centrul atenției abia când o clădire este într-o stare critică sau amenințată direct cu dispariția. Clasarea de urgență este un instrument necesar, dar nu poate ține locul unei documentări și evaluări constante a patrimoniului industrial”, spune Alexandra Palconi-Sitov.
„Probabil am fi salvat moara”
Asociația Arhabito a solicitat clasarea de urgență a morii, în încercarea de a opri demolarea. „Dispariția acestui edificiu nu înseamnă doar pierderea unei clădiri vechi, ci și ștergerea unei pagini importante din memoria industrială și economică a Timișoarei. Orașele europene care își valorifică patrimoniul industrial demonstrează că dezvoltarea urbană și conservarea istoriei pot coexista, păstrându-și identitatea, atractivitatea și valoarea pe termen lung (…) Am apelat la sprijinul comunității locale și al specialiștilor din toate domeniile relevante. Solicitarea clasării de urgență a fost înregistrată cu numărul: 2942/ 09.07.2026. Până în acest moment nu am primit un răspuns oficial, iar lucrările de demolarea continuă”, notează cei de la Arhabito.
Directorul DJC Timiș, Sorin Predescu, afirmă însă că nu va aproba această măsură. „Autorizația este legală? Da, dar este imorală. O primărie care îndeobște e intransigentă până la absurd cu cetățenii obișnuiți a folosit în acest caz portițe legale pentru a prelungi o autorizație deja prea veche pentru a fi prelungită (…) Am primit o solicitare de clasare de urgență. N-o s-o fac. Principalul argument este că în studiul istoric pentru actualul PUG al Timișoarei clădirea nu a fost propusă spre clasare. Nu intru în multitudinea de argumentele legale și administrative, dar dacă ar fi fost cerut astăzi avizul nostru probabil am fi salvat moara. Poate tocmai de aceea nu ni s-a cerut părerea și e bun și un aviz din 2005”, explică Predescu.
Până acum, singura amendă anunțată în acest caz este una de 15.000 de lei, aplicată de Garda Națională de Mediu pentru… praful rezultat în timpul demolării.
Nu pentru dispariția Morii Prohaska, ci pentru faptul că particulele de praf se împrăștiau în atmosferă. Cam tot așa cum dispare și patrimoniul orașului…
About Post Author
