Înălțarea Domnului și ziua Sfinților Constantin și Elena, sărbătorite împreună
sursa foto: www.sarbatoricrestine.ro
Joia aceasta aduce împreună momente cu semnificație aparte pentru români: Înălțarea Domnului, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena și Ziua Eroilor.
Înălțarea este celebrată la 40 de zile după Paște și amintește de momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer, în fața apostolilor. Se înroșesc ouă, se pregătesc bucate întocmai ca la masa de Paști, iar salutul este „Hristos s-a înălțat! – Adevărat s-a înălțat!”. De Ispas există credința că sufletele morţilor se ridică la cer şi au nevoie de merinde pentru drum. De aceea, femeile care au avut în acel an un decedat în familie împart azime calde şi băutură de pomană.
Pentru noaptea şi ziua de Ispas sunt numeroase obiceiuri şi practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, sunatul din buciume să nu se prindă farmecele, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece. De Ispas se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, și se urcă boii şi juncanii la păşunile montane.
De Înălţarea Domnului, Biserica Ortodoxă Română face praznic de pomenire a eroilor. În toate bisericile sunt pomeniţi ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti.
Tot în 21 mai sunt pomeniți Sfinții Împărați Constantin și Elena, două dintre figurile esențiale ale creștinismului. Constantin cel Mare este împăratul care a legalizat creștinismul în Imperiul Roman, iar mama sa, Elena, este asociată cu descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim.
Mulți agricultori nu lucrează de Sfinții Constantin si Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni e ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz si mei, deoarece se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Podgorenii respectă această zi în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.
Pentru a alunga duhurile rele, femeile stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau in jurul lui. Prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Pentru milioane de români, 21 mai rămâne înainte de toate ziua onomasticii. Constantin, Elena, Costel, Nuți, Costică, Leana sau Costina sunt doar câteva dintre numele sărbătorite.
About Post Author
