Aricii contra Garda de Mediu. Peisagiștii explică „operațiunea Bolovanul” de la Timișoara
La câteva zile după ce Garda de Mediu a amendat Primăria Timișoara pentru modul în care sunt amenajate unele spații verzi, în dispută au intrat și peisagiștii. Aceștia susțin că bolovanii, tocătura vegetală și lemnul mort sunt soluții moderne de protejare a biodiversității, folosite pe scară largă în Europa.
Poziția vine după controversele apărute în urma sancțiunilor aplicate recent Primăriei Timișoara de Garda de Mediu. Documentul, semnat de Rebecca Bedelean, președinta ASoP – Vest, plecată din Primăria Timișoara după ce instanța a stabilit că a fost angajată ilegal, argumentează că utilizarea pietrei naturale, a mulciului și a lemnului mort este în acord cu strategiile europene privind biodiversitatea și reziliența climatică.
Potrivit peisagiștilor, tocătura vegetală utilizată la baza plantelor nu este o formă de abandonare a deșeurilor, ci o metodă folosită pe scară largă în administrarea spațiilor verzi. Aceasta contribuie la păstrarea umidității în sol, protejează rădăcinile plantelor de temperaturile extreme și îmbunătățește calitatea terenurilor urbane degradate.
Argumente de profesioniști
Un capitol aparte este dedicat bolovanilor amplasați în spațiile verzi. Specialiștii susțin că aceștia nu doar împiedică parcarea abuzivă, ci contribuie și la protejarea biodiversității.
„Bolovanii din piatră naturală poziționați la marginea spațiilor verzi reprezintă o soluție non-invazivă de prevenire a parcărilor abuzive și în același timp funcționează ca soluții de tip refugiu pentru biodiversitate (protejarea și facilitarea faunei), ex. adăposturi pentru arici, șopârle etc.”, se arată în document.
Asociația susține și utilizarea controlată a trunchiurilor de arbori în amenajările urbane, argumentând că acestea pot deveni habitate pentru insecte, păsări și alte organisme care contribuie la echilibrul ecologic al orașului. Peisagiștii atrag atenția că aceste practici nu sunt „decizii arbitrare de design”, ci răspund unor politici și reglementări europene privind restaurarea naturii și dezvoltarea infrastructurii verzi.
„Tocătura vegetală, lemnul mort controlat și piatra naturală reprezintă materiale specifice de amenajare peisageră cu rol de protecție (…), neputând fi asimilate sub nicio formă noțiunilor de «deșeu», «moloz» sau «materiale de construcții abandonate»”, mai arată reprezentanții AsoP Vest.
Dar ce facem cu „meteoriții”?
În concluzie, organizația consideră că sancționarea sau interpretarea acestor intervenții ca forme de degradare a spațiului verde ar fi contrară principiilor ecologiei urbane și direcțiilor europene privind protejarea biodiversității.
Vă reamintim, recent, Primăria Timișoara a fost sancționată de Garda de Media – Timiș cu o amendă de 105.000 de lei pentru bolovanii amplasați în mai multe locuri din oraș. „Bolovanii și blocurile de piatră au fost amplasați pe suprafețe lipsite complet de vegetație, iar materialul vegetal utilizat ca strat protector al solului nu putea menține umiditatea. În condiții de vânt, această tocătură uscată se ridică și generează particule de praf în atmosferă, ceea ce contribuie la degradarea unui aer deja poluat de către traficul de mașini”, explica șefa GM.
De cealaltă parte, primarul Dominic Fritz susținea ca este vorba despre o comandă politică și că „Garda de Mediu Timiș e surdă și mută când vine vorba de mormanele de deșeuri abandonate pe câmpurile și drumurile județene și care ne otrăvesc mediul. Sau la repetatele solicitări de a ni se alatura controalelor la poluatori”.
Una peste alta, explicațiile peisagiștilor sunt ample și oferă un context bla bla pentru amenajările de acest tip, practicate deja de mulți ani în Occident. Ce facem însă când, în destule locuri din Timișoara, bolovanii au fost efectiv aruncați pe unde s-a nimerit și în jurul lor nici nu se pune problema despre vreo amenajare peisagistică? Și mai avem o întrebare: de ce primăria nu s-a consultat cu peisagiștii, înainte de… operațiunea „Bolovanul”?
Documentul peisagiștilor poate fi citit AICI
About Post Author
