Ruben Lațcău acuză judecătoare de relații cu interlopi. Curtea de Apel Timișoara: E profund ofensator și discriminatoriu
Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău, susține că judecătoarele din România ar fi șantajate de interlopi prin metode de tip loverboy. Declarațiile, făcute într-un podcast moderat de Cristian Ghinea, au stârnit reacții din partea Curții de Apel Timișoara și a unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătoarele din România cad pradă, pe scară largă, farmecelor interlopilor de tot felul și ajung să dea sentințe în funcție de interesele acestora. Este ceea ce susține, fără să clipească, viceprimarul Ruben Lațcău. USR-istul a făcut aceste afirmații într-un podcast moderat de Cristian Ghinea, intitulat „Comunitatea liberală 1848”.
„Se practică șantajul în scară mare, mai ales în justiție. Este o cultură întreagă de «loverboys» care «datuiesc» (se întâlnesc – n.r.) judecătoare în România și pe care le șantajează cu filme (…) Eu am avut această epifanii și acum, după mai multe discuții și întâmplări, îmi dau seama că este un fenomen generalizat în România de judecătoare care de fapt ajung să se «dateuiască» cu tot felul de interlopi sau băiete de genul asta… metoda «loverboy» de a corupe, vorbesc foarte serios. Și aceste judecătoare ajung de fapt să fie șantajate și un interlop, sau un băiat deștept, dintr-o zona sau alta, să controleze deciziile unui judecător. Am pățit pe pielea noastră în cazul Colterm”, a explicat Lațcău.
L-am întrebat pe viceprimarul Timișoarei dacă are dovezi pentru a-și susține afirmațiile, de altfel foarte grave.
„Informațiile sunt în spațiul public. Cred că am văzut cu toții filmări într-o publicație locală, legată de cel puțin o speță despre care vorbesc eu. Nu ați văzut filmările alea? Numai eu le-am văzut? Uitați-vă pe Pressalert, căutați și o să vedeți filmare dintre lichidatorul judiciar și judecătoarea sindică. Relații intime în spațiul public din Timișoara. Lichidator judiciar care după a mers să-l judece respectiva persoană și să-i acorde drepturi bănești și alte lucruri de genul acesta”, ne-a răspuns Ruben Lațcău.
În podcast, el susținea că sunt cel puțin trei cazuri de acest fel, dar viceprimarul consideră că ar trebui să ne ocupăm întâi de acesta.
Dovezile au… 15 ani
Imaginile la care face Ruben Lațcău acesta sunt din 2010 și sunt filmate într-o cafenea din Timișoara. Ele îi înfățișează pe Casiana Seculi, la acea vreme judecător sindic, și Bogdan Alic, de la Alfa& Quantum Consulting SPRL, firma care, în octombrie 2021, a fost desemnată administrator judiciar al Colterm, intrată în insolvență. Adică, la 11 ani după ce a fost făcută această filmare.
După apariția acelor imagini, Consiliul Superior al Magistraturii a început o cercetare disciplinară legată de Casiana Seculi. „În urma cercetării prealabile s-a stabilit că nu sunt întrunite elementele unei abateri disciplinare şi s-a clasat acţiunea”, declara, la acea vreme, pentru Press Alert, Monica Prejmereanu, purtătorul de cuvânt al CSM.
De ce „epifania” viceprimarului Ruben Lațcău s-a produs la 15 ani de la acele imagini nu știm. În prezent, Bogdan Alic se promovează mai degrabă ca practicant de sporturi de contact, decât ca practician în insolvență. Casiana Seculi nu mai este judecător.
Lațcău face „acuzații grave și ofensatoare”
Declarațiile avântate ale lui Ruben Lațcău au stârnit însă reacții. Judecătorul Alin Ene, membru al CSM, a notat, pe Facebook, că dacă „un lider politic merge într-un podcast și, cu aerul «eu știu lucruri», afirmă senin că judecătoarele sunt corupte prin metoda loverboy, filmate și șantajate, iar interlopii controlează deciziile instanțelor – fără nicio probă, fără nicio sesizare, fără nicio asumare juridică – asta nu se numește «opinie politică». Asta se numește: discreditarea instituțiilor statului; subminarea autorității judecătorești; aruncarea cu noroi într-o profesie întreagă”.
Luni a apărut și poziția oficială a Curții de Apel Timișoara, potrivit căreia declarațiile viceprimarului „conțin acuzații grave și ofensatoare la adresa unor magistrați ai instanțelor din Timișoara, formulate îndeosebi în legătură cu o cauză aflată pe rolul acestora, nesoluționată definitiv, în care instituția din care persoana respectivă face parte are un interes direct”.
„Afirmațiile cu caracter general la adresa magistraților, care fac trimiteri la viața privată, fără legătură cu activitatea de judecată, la starea civilă sau, în special, la statutul social al femeii judecător, sugerând în mod nejustificat că acesta ar fi inferior, au un caracter profund ofensator, discriminatoriu și lipsit de orice temei. Astfel de referiri aduc atingere demnității umane, egalității de gen și prestigiului profesiei de magistrat (…) Totodată, declarațiile publice prin care se aduc acuzații nedovedite la adresa judecătorilor, în legătură cu cauze aflate în curs de soluționare, reprezintă o ingerință inadmisibilă în actul de justiție și contravin principiilor constituționale privind separarea puterilor în stat”, precizează Biroul de presă al Curții.
About Post Author
