Un an cu Dominic Fritz. Între ce s-a făcut într-un sfert de mandat și trei zile de frig

La exact un an de când a depus jurământul de primar, Dominic Fritz are de gestionat cea mai serioasă criză din ultimii ani la Timișoara. Orașul a stat trei zile în frig, după ce societatea de termoficare, înglodată în datorii, a rămas fără gaz. „Decalogul” său de campanie e ca și neatins, după 12 luni.

„Preiau acest mandat în zilele cele mai grele de la începutul pandemiei (…) Dar nu mi-e teamă pentru Timișoara. Vom trece prin această încercare așa cum au confruntat timișorenii provocările mari de-a lungul istoriei: cu responsabilitate personală, cu solidaritatea comunității și cu un spirit inovator. Acestea sunt ingredientele cu care vom combate această criză, aici, la Timișoara.

Acestea sunt și valorile pe care vom clădi în continuare viitorul european al Timișoarei. Poate această pandemie ne amintește care este menirea politicii în viața noastră: Politica nu este un scop în sine, ci doar un mijloc pentru a îmbunătăți viața oamenilor. Avem nevoie de politică pentru a face dintr-o populație de sute de mii de indivizi o comunitate funcțională. Cu reguli comune, respectate de toți, cu deschidere către ideile noi, cu implicarea tuturor, pentru că toți avem de contribuit. (…) Dragi timișoreni, nu vă pot promite că voi fi un primar comod. Dar voi fi un primar sincer. Cu toate greșelile mele, dar cu siguranță și cu toată energia mea”, spunea, în 30 octombrie 2020, proaspăt învestitul primar al Timișoarei, Dominic Fritz.

Cum stăm după un an

În cele 12 luni scurse de la acel moment, Dominic Fritz și echipa pe care a adus-o în PMT au aflat pe pielea lor cum funcționează administrația în România. N-au „livrat” mare lucru, pentru că, oricum, un an e totuși foarte puțin, iar condițiile sunt încă departe de a fi normale.

La un prim inventar pe scurt, putem contabiliza următoarele:au pornit la propriu trei investiții mari, Pasajul Solventul, Calea Bogdăneștilor și Cetății, gândite și licitate de fosta administrație, s-au apucat să lărgească la patru benzi Calea Buziașului, înspre Moșnița, și se chinuie cu șantierul de pe str. Grigore Alexandrescu, al cărui ultim termen de execuție a expirat de două luni.

Mai avem un concurs ratat de director la Filarmonica Banatul și o situație complicată în ceea ce privește organigrama. Acesta a fost votată în CL în luna iunie, pe repede înainte, dar a fost contestată de o parte din angajați. În consecință, a fost atacată în instanță și este momentan suspendată. Procesul pe fond încă nu a început, iar concursurile de angajare sunt și ele puse pe „on hold”. Se merge tot pe vechea organigramă.

A fost înființat, tot în acest an, centrul de proiecte culturale, care ar trebui să preia pregătirile pentru capitala culturală, dar situația e și aici complicată. Vor creștea impozitele pe locuințe cu 20%, iar cele pentru clădiri industriale deținute de persoane fizice, cu 300%. Vom avea o nouă societate care să gestioneze sistemul de paarcare, însă fără planuri noi de construire a unor parcări, precum și un nou sistem de taxare.

Decalogul lui Fritz, după un an

Detaliind cele 10 „porunci” din programul electoral cu care Fritz s-a prezentat în campania electorală, lucrurile arată astfel:

Digitalizăm și eficientizăm administrația locală
Pe pagina PMT a apărut o secțiune de transparență a plăților, unde pot fi consultate tranzacțiile financiare făcute de atât de primărie, cât și de toate instituțiile din subordine. La data la care scriem această știre, informațiile sunt actualizate până în luna august. Promisiunile din campanie vizează „formulare simplificate și precompletate”, precum și reconstruirea din temelii a website-ului PMT, care „va fi reconstruit din temelie și va deveni un portal de servicii și informații ușor de accesat”. Mai sunt trei ani pentru îndeplinirea lor.

Atragem profesioniști în primărie
„Vom face o prioritate din atragerea de profesioniști în primărie – din Timișoara și nu numai. Vom angaja pe baza unor concursuri adevărate, nu pe bază de pile și cunoștințe”, scrie în documentele de campanie. Realitatea s-a dovedit însă ceva mai prozaică, iar explicațiile sunt la deja faimoasa organigramă.

Combatem corupția cu transparență
„Ambiția noastră este să construim o «primărie de sticlă». Toate contractele, toate anexele, caietele de sarcini, referatele și rezultatele din arhiva primăriei din ultimii ani vor fi publicate în regim de date deschise. Pe pagina web, cetățenii vor putea vedea constant ce sesizări există în cartierul lor, ce proiecte sau ce lucrări de mentenanță sunt în derulare. Deplasarea vehiculelor (transport în comun, mașini de gunoi sau de curățenie) va putea fi urmărită în timp real.”
Primăria „de sticlă” e încă foarte opacă: lucrările „de mentenanță” se anunță chiar și după ce au început, la fel ca în vechea administrație, iar despre publicarea tuturor documentelor n-are sens să discutăm. Pentru că nu există nimic în plus față de ce se publica „pe vremea lui Robu”.

Consultăm și implicăm cetățenii
„Vom reînvia și depolitiza consiliile consultative de cartier și vom da un nou sens consiliului local al tinerilor. Vom pune 5% din bugetul de investiții la dispoziția cetățenilor pentru a propune, susține și decide cele mai importante proiecte pentru ei și cartierul lor.”
Nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Abia acum se pune la cale „metodologia pentru operaționalizarea guvernării participative”.

Punem cartierele în centrul atenției
Promișii manageri de cartiere nu pot să-și intre în pâine, pentru că numirea lor depinde tot de noua organigramă. Primarul Dominic Fritz a avut însă mai multe întâlniri cu cetățenii, în diverse cartiere. Câte dintre problemele reclamate și-au găsit sau sunt aproape de rezolvare nu se știe.

Reechilibrăm bugetul spre investiții
„Vom profesionaliza atragerea fondurilor nerambursabile printr-o unitate specializată.Cheltuielile de funcționare vor fi reduse prin eficientizare, stoparea sifonării și o restructurare a Colterm-ului, acum o gaură neagră care absoarbe o bună parte a bugetului.”
Colterm este acum în insolvență și, din cauză că n-a avut furnizor de gaz, orașul a stat trei zile în frig și fără apă caldă. Situația rămâne incertă în continuare. Iar „unitatea specializată” nu există și depinde tot de organigramă.

Facem zona metropolitană funcțională
Propunerile de la acest „capitol” vizează „colaborarea cu comunele din jur pentru a crea o zonă metropolitană funcțională„ și „un masterplan metropolitan”. „Vom oferi servicii publice eficiente și vom putea atrage fonduri suplimentare pentru modernizarea transportului în comun din toată zona, nu în ultimul rând cu un tren metropolitan. Vom crea cea mai extinsă suprafață de parcuri din România prin rețeaua Timișoara Verde-Albastră, legată de canalele din zonă”, scrie în programul electoral.
Sună bine, dar realizările sunt 0, deși trebuie să admitem că sunt planuri pe termen mediu și lung, care nu pot fi atinse într-un an. Poate nici în patru.

Reconectăm administrația timișoreană la Europa
„Vom reconecta administrația locală cu bunele practici europene (…) Vom reînvia parteneriatele cu orașele înfrățite. Vom crea o unitate specializată pentru atragerea de fonduri europene pentru primărie și toate instituțiile din subordine: obiectivul este să dublăm suma fondurilor atrase pentru Timișoara.”
Dacă unitatea specializată ține tot de organigramă, parteneriatele cu orașele înfrățite ar fi putut fi revigorate. Dar… n-au fost. Un motiv ar putea fi, să zicem, pandemia.

Luptăm pentru interesele Timișoarei pe plan național și european
„Vom întări capacitatea primăriei de a face lobby pentru proiectele strategice ale orașului, atât la București cât și la Bruxelles. Primarul va deveni un ambasador activ pentru Timișoara. Primăria se va orienta spre colaborarea cu instituțiile publice pe toate nivelele.”
Rămasă trei zile fără apă caldă și căldură, Timișoara a fost lăsată, practic, să se descurce de un premier care a pasat întreaga responsabilitate înspre primărie. Ulterior, pentru că situația e groasă, să zicem că s-a deschis măcar o ușă. Dar „capacitatea primăriei de a face lobby” pare înghețată.

Luăm decizii bazate pe date și învățăm constant
„Vom identifica și folosi măsurători obiective pentru dezvoltarea orașului și vom lua decizii bazate pe date, nu pe intuiția primarului. Deciziile luate, dar și lucrările contractate sau proiectele finanțate de primărie, vor fi monitorizate și evaluate constant.”
Având în vedere că, până acum, practic, primăria n-a scos la licitație niciun proiect realizat de la zero de actuala administrație, acest punct se amână.

Puțin despre Colterm

Un an de administrație e puțin. Și e și mai puțin, dacă ți-ai propus să corectezi situații la ordinea zilei de mult mai mult timp. Lui Dominic Fritz îi va fi foarte greu să facă uitat episodul de trei zile de frig în casele timișorenilor și în spitalele care încă depind de sistemul centralizat. „Buba” Colterm, oblojită mai degrabă empiric de fostele administrații, s-a spart în sfârșit, așa cum era logic să se întâmple.

Nu datoriile imense și felul în care a fost gestionată Colterm i se pot reproșa actualei administrații, ci atitudinea atotștiutoare și uneori chiar agresivă a unora dintre cei prezentați drept mari specialiști. Îi pot fi puse în cârcă și experimentele de la societatea de termoficare, dar și încăpățânarea cu care s-a refuzat consultarea altor oameni decât cei agreați de noii conducători ai orașului.

“Sunt încrezător că e drumul corect”

„Primul an de mandat nu a fost deloc ușor, dar fiecare zi m-a făcut tot mai încrezător că drumul pe care am pornit împreună este cel corect, oricât de dificil ar fi. În niciun moment – nici în campania electorală și nici în acest prim an de mandat – nu am promis timișorenilor soluții magice, ieftine sau rapide. Anul acesta a fost un adevărat maraton, între rezolvarea problemelor pe care le-am preluat și reformarea administrației locale pe principii de transparență, eficiență și corectitudine”, spune primarul Timișoarei.

Ce urmează? Sunt încă trei ani cu Dominic Fritz și echipa sa și multe probleme care trebuie rezolvate. Finalul de octombrie la Timișoara e blând, cu soare și aproate 20 de grade în termometre. Dar nopțile sunt reci și nimeni nu poate garanta că, în această iarnă, caloriferele nu vor avea aceeași temperatură.