TM2023: luna ianuarie face lumină în program. Dilema celor două structuri paralele rămâne

tm2023

În luna ianuarie vor fi anunțate un nou dosar de candidatură, adaptat la contextul actual, și structura principală a evenimentelor cuprinse în programul cultural pentru TM2023. Se ocupă echipa curatorială recent instalată la Centrul de Proiecte. Asociația TM2023 continuă să existe, deși nu e clar ce va face.

Echipa curatorială Timișoara 2023, aleasă la finele lunii trecute, a început oficial lucrul. Cei șapte curatori și experți se întâlnesc în aceste zile cu operatorii culturali din oraș, cu autoritățile și cu reprezentanții instituțiilor implicate în programul Timișoara 2023.

Cei șapte curatori și experți sunt profesioniști de anvergură, cu competențe și responsabilități complementare. După întâlnirea mea cu ei, am încredere că anul 2023 va fi un succes pentru Timișoara. Ei au responsabilitatea de a repara punțile arse dintre proiect și comunitatea culturală și trebuie să deschidă spre comunitate programul cultural. Acest titlu va marca identitatea și imaginea Timișoarei, dar și a României, pentru deceniile următoare”, spune primarul Dominic Fritz.

„Intrăm într-o altă etapă”

Echipa curatorială va prezenta, în luna ianuarie, dosarul de candidatură adus la zi și urmează să anunțe, de asemenea, structura principală a evenimentelor cuprinse în programul cultural. Din această echipă fac parte Oana Boca Stănescu (strategii de comunicare şi marketing), Teodora Borghoff (relații comunitare și incluziune socială), Corina Bucea (educaţie şi mediere culturală) și Silviu Scrob (managementul producţiei culturale), precum și curatorii Matevž Čelik (Teritoriul Conexiuni), Cosmina Goagea (Teritoriul Locuri) și Corina Oprea (Teritoriul Oameni).

Echipa va fi completată și cu alți oameni, în funcție de necesități. „Am făcut deja un nou calup de angajări la Centrul de Proiecte, avem o persoană responsabilă pentru infrastructura culturală din oraș, pentru administrarea infrastructurii culturale. În funcție de nevoi, indicate inclusiv de curatori, vom crește echipa. Cu această echipă curatorială intrăm într-o altă etapă în care o să vedeți foarte rapid o scalare a eforturilor pentru implementarea programului cultural”, explică primarul Fritz.

Cei șapte sunt încă în faza de tatonare a terenului și mai au la dispoziție cel mult opt săptămâni pentru a completa și reașeza deja celebrul dosar de candidatură. Vor trebui, probabil, să se consulte și cu reprezentanții CJ Timiș și ai Ministerului Culturii, care au girat, în 2015, documentul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii.

„Vom face toate eforturile să deblocăm finanțările în prima parte a anului”

S-a discutat dintotdeauna, în ceea ce privește proiectul TM2023, de finanțările venite cu întârziere și totala lipsă de predictibilitate în ceea ce privește acest aspect. Problema e aproape rezolvată, spune Alexandra Rigler, directorul Centrului de Proiecte, instituția care, potrivit PMT, este mecanismul de implementare pentru capitala culturală. Practic, susține aceasta, banii ar trebui să fie alocați mai repede pentru programul cultural.

„Centrul de Proiecte funcționează, ca finanțare, după OG 51 / 1998. Este o lege specifică pentru finanțarea culturii. Spre deosebire de Legea 350 / 2005, unde trebuie să publici bugetul în Monitorul Oficial, după aprobarea bugetului și așa mai departe, OG 51 este mai flexibilă. Una dintre soluțiile pe care le-am investigat este de a da apelurile înainte de aprobarea bugetului, de a da o listă de rezultate și, în funcție de bugetul aprobat, să ne ducem în sus sau în jos cu proiectele pe care le vom finanța (…) Vom face toate eforturile să deblocăm finanțările în prima parte a anului, să nu mai fie acea aglomerare pe final de an, care se întâmplă de ceva timp”, explică aceasta.

Asta înseamnă că, în cazul cel mai fericit, proiectele grupate sub „cupola” TM2023 ar putea porni prin lunile martie – aprilie.

Ambiguitate și teamă în administrațiile locale

Finanțarea multianuală, cea care ar trebui să liniștească, de fapt, apele în acest caz, e încă destul de neclară. Anul 2022 va însemna nu doar proiecte pentru cele 12 luni calendaristice, ci și încheierea contractelor pentru 2023.

„Într-adevăr, contractele trebuie semnate cu mult înainte. OUG 51 are cumva, din păcate, o soartă ambiguă în administrațiile din România, pentru că sunt puțini care vor să-și asume ce este de fapt scris acolo. Există această ambiguitate și poate teamă din partea autorităților să se folosească pe deplin de această ordonanță. Tocmai ăsta este motivul de ce am lucrat cu Ministerul Culturii, ca în OUG 42 să clarificăm aceste ambiguități de finanțare și să introducem pentru finanțarea capitalei o claritate mult mai mare, care să ne permită mult mai simplu să facem această finanțare multianuală”, spune, la rândul lui, primarul Dominic Fritz.

OUG 42 / 2019, care asigura cadrul de finanțare pentru Timișoara – Capitală Europeană a Culturii, expiră în câteva săptămâni. Ea ar fi trebuit adusă la zi pentru 2023, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Documentația ar fi pregătită la Ministerul Culturii, însă, în acest moment, e inutilă, pentru că nu există un guvern plin.

„Vorbim acum de o tranziție”

Și mai e o problemă: Asociația TM2023, condusă de Simona Neumann. Aceasta continuă să existe, deși, practic, cel puțin din punctul de vedere al Primăriei Timișoara, nu mai are activitate. La începutul verii, Dominic Fritz, ales președinte al Consiliului Director de la TM2023, anunța că această structură nu va mai gestiona proiectul de capitală europeană. Și totuși, chiar dacă Centrul de Proiecte derulează deja toate finanțările din bugetul local către proiectele cuprinse în programul cultural, asociația merge mai departe.

E greu de înțeles acest paralelism instituțional, iar primarul Dominic Fritz nu reușește nici el să pună capăt confuziei. Practic, edilul spune că a încercat să facă lucrurile să meargă, dar n-a reușit. Și atunci s-a ajuns la situația actuală. „Această confuzie, ambivalență, ambiguitate care este rolul asociației este din păcate o realitate din ultima perioadă. Eu nu mi-am început mandatul cu ideea fixă că asociația nu-și mai are rostul.

De aceea am și investit timp pentru a încerca să repunem asociația pe un făgaș mai bun, din păcate aceste încercări au eșuat (…) Vorbim acum de o tranziție, o tranziție care în prima jumătate a anului a fost așa, mai haotică, o tranziție care de acum încolo o să fie foarte clară (…) Scopul nu este să distrugem, să desființăm ceva, scopul este să facem ca capitala culturală să fie un succes. Am ajuns la concluzia că asociația nu mai poate fi garantul succesului”, afirmă acesta.

„E o întrebare deschisă”

Ce face, totuși, structura condusă, din postura de director executiv, de Simona Neumann, și din postura de președinte al CD, de Dominic Fritz?

„Ce rol va avea asociația în viitor este o întrebare deschisă, unde inclusiv asociația care are AGA trebuie să-și clarifice. Nu vreau eu, ca primar al Timișoarei, să decid soarta asociației. Ce pot să decid este că asociația nu mai este mecanismul de implementare (…) Cred că poate să existe o asociație în care se adună oameni care cred în proiectul de capitală culturală (…) Să asigure pe termen lung ca moștenirea capitalei să fie promovată în continuare, dar nu are un rol și nu va avea un rol în implementarea programului (…)

Poate personal mi-ar plăcea să nu mai trebuiască să-mi bat capul cu asociația, dar asociația are încă, de exemplu, pe partea de imagine, de logo, are niște drepturi care trebuie transferate. Să închidem asociația de azi pe mâine nu cred că este semnalul corect. Momentan, de aceea lucrăm la un statut nou. Momentan, dacă Primăria Timișoara se retrage din asociație, asociația n-o să mai existe. Tocmai de aceea nu cred că acest gest este responsabil și trebuie să existe un transfer”, explică edilul șef.

AGA de la Asociația TM2023 nu s-a întrunit de astă vară. Iar despre modificarea statutului nu s-a mai auzit, cam tot pe de atunci, nimic.