Scandal pentru Târgul de Crăciun. Doar 50 de căsuțe și cam tot atâți comercianți respinși

Selecția comercianților pentru Târgul de Crăciun s-a lăsat luni cu scandal la sediul Casei de Cultură. Au fost respinși jumătate din cei care au depus cereri, iar o bună parte a venit să ceară explicații. Sunt doar 50 de căsuțe, cu tot cu mâncare, dar acest lucru nu s-a știut de la început.

Târgul de Crăciun va avea loc în perioada 1 decembrie 2021 – 17 ianuarie 2022. Casa de Cultură Timișoara a anunțat că acesta se va desfășura în Piața Victoriei, Piața Libertății, str. Mărășești, str. Victor Vlad Delamarina și în parcarea Modex. Vor fi vândute produse alimentare de tip fast-food, preparate la standuri și food-truck-uri, dulciuri, produse alimentare ambalate, vin fiert, ciocolată caldă, ceai, cafea, produse realizate de meșteri populari și artiști plastici, produse handmade, produse naturiste de îngrijire personală, și decorațiuni de Crăciun. Vor fi, de asemenea, și un parc de distracții, și un patinoar.

S-a făcut o selecție de comercianți, care, în numele… transparenței, a fost anunțată exclusiv pe Facebook, vineri seară, după ora 18. Cei nemulțumiți erau așteptați luni să depună contestații. Asta s-a și întâmplat și s-a lăsat cu nervi și voci ridicate. Practic, câteva zeci de persoane au venit la Sala Lira să ceară explicații.

„Oamenii nu s-ar strânge 50 să aștepte la rând la kurtos”

La Târgul de Crăciun, ediția 2021 / 2022, deși se va desfășura pe o suprafață mare, vor fi numai 50 de căsuțe, cu tot cu acelea la care se va vinde mâncare. Practic, din cele 96 de cereri depuse, jumătate au fost respinse.

„S-a alocat mai puțin spațiu pentru comercianți. Dacă ar aloca mai mult spațiu, evenimentul s-ar derula pe mai mulți metri pătrați, ceea ce ar însemna că oamenii nu s-ar strânge 50 să aștepte la rând la kurtos. Noi cerem, ca și comercianți care suntem de 10, 15, 18 ani, să avem și noi un spațiu. Nu știm deocamdată de ce ne-au respins. Într-un an au fost 140 de căsuțe, acum sunt 50”, spunea unul dintre nemulțumiți.

Alții au reclamat faptul că au fost acceptate firme înființate în 2021, în condițiile în care unul dintre criterii au fost fotografiile produselor. Iar unii dintre ei au anexat fotografii de la târgurile din anii trecuți, când standurile lor au fost bine notate la evaluările făcute de cei de la Casa de Cultură. „Sunt firme care sunt noi (…) Noi, timișoreni, am fost închiși un an. Acum vin oameni, de la Baia Mare, de la Arad… cu firme deschise în 2021. Noi avem firme din 2009, unii din 2005 (…) Una e că refuzau 4-5 persoane, dar 40… și cei mai mulți din Timișoara… Asta nu s-a întâmplat”, afirma un alt comerciant.

„Faptul că restrângi un eveniment, lumea n-o să se înghesuie? Vrei un kurtos, vrei știu eu ce… Care e logica? Faptul că o să se împrăștie festivalul… Suntem 40 de firma, calculați la 5.000 de lei… Eu am vrut să plătesc 10.000 lei, voiam să vin cu un parc de distracții. Câți bani ar fi venit la buget? Nu se putea plăti, de exemplu, căldura?”, a completat altul.

„Unele schimbări trebuie făcute”

„Dacă vă plimbați prin Europa, veți vedea că acolo, calitatea și stilul produselor diferă față de ce e la noi. La produse nealimentare mă refer. Ne dorim să avem și noi genul asta de târg. Unele schimbări trebuie făcute. Mai trebuie să înțelegeți că pot apărea apar producători care fac lucruri mai frumoase. Nu scrie niciunde că trebuie să aveți un loc anume (…) Comisia care a evaluat cererile este formată din oameni, iar oamenii sunt subiectivi”, le-a spus oamenilor nemulțumiți Camelia Mingasson, directorul Casei de Cultură.

Oamenilor li s-a promis că va fi organizată o întâlnire la care să participe și un reprezentant al primăriei. Este posibil să se decidă și extinderea târgului în alte zone ale orașului, unii comercianți spunând că ar fi de acord cu o astfel de variantă, dar numai dacă ar avea de plătit doar utilitățile.

„În momentul în care te prezinți la o competiție, există acest risc, să apară cineva pentru prima dată și să aibă produse mai bune ca ale tale. Dacă o comisie a hotărât lucrul ăsta… Nu suntem aici să facem pe plac unor firme, nici nu suntem să facem pe plac primăriei sau casei de cultură. Suntem aici ca să facem bucurie locuitorilor orașului (…) Motivul pentru care a fost redus numărul de căsuțe este legat de Covid. Decizia a fost luată în primărie. Eu când am venit cu planul din casa de cultură, am venit pregătită pentru 96 de căsuțe. Atâtea avem. Ulterior s-a redus numărul și ne-am adaptat. Nu s-a știut de la început câte căsuțe sunt”, admite Mingasson.

„Este important ca oamenii să înțeleagă”

„Din comisia de evaluare au făcut parte, din PMT, Lucian Buda, de la Direcția Tehnică, și Roxana Pătrulescu, iar din casa de cultură am fost eu și încă două persoane. A fost ziua de contestații, contestațiile se pot alege și cu un răspuns negativ. Am avut 27 contestații (…) Este important ca oamenii să înțeleagă. Nu cred că îi deranjează foarte tare că au fost admiși sau respinși, ci faptul că nu au înțeles de ce. Au fost obișnuiți cu un alt fel de practică, pe de o parte, iar pe de altă parte, vine după o perioadă foarte grea și îi afectează financiar. Le înțeleg supărarea.”, mai spune directorul casei de cultură.

Nu s-a stabilit de la început nici dacă vor fi împărtite căsuțele în funcție de produs. O astfel de repartizare s-a făcut ulterior. „După ce s-au depus toate cererile, în momentul în care am văzut câte avem din fiecare, am hotărât să fie din fiecare categorie de produs un anumit număr. Adică să nu fie numai gogoși, fără kurtos, sau invers. Lângă patinoar era normal să fie vin fiert și patiserie, pe care oamenii să le poată servi în timp ce copiii patinează, de pildă”, sună explicația Cameliei Mingasson.

În Piața Victoriei nu vor fi căsuțe decât în zona patinoarului, care va fi amplasat în fața Operei, și pe lângă iesle, în partea dinspre catedrală. Vor fi acolo cel mult 15 căsuțe. Meșteșugarii vor fi în Piața Libertății, iar mâncarea, pe VV Delamarina și Mărășești. Vor fi numai cinci standuri unde se va vinde mâncare gătită.

„Ați trimis un reprezentant al primăriei cu o lună înainte”

Pentru accesul la acest târg, comercianții trebuie să plătească în avans sume cuprinse între 3.000 și 50.000 lei. Suma cea mai mare este pentru carusel și parc de distracții, unde, oricum, contestatarii procedurii de selecție spun că lucrurile erau tranșate mult înainte. „Ați dat tot spațiul destinat parcului de distracții unei singure firme, fără a organiza o licitație. Ați trimis un reprezentant al primăriei cu o lună înainte să măsoare terenul și locul unde va fi amplasat, cu o firmă care, surpriză, este și acceptată”, a notat unul dintre ei, pe pagina de Facebook a Casei de Cultură.

Cât despre felul în care arată târgurile de Crăciun în vestul Europei, trebuie precizat că tradiția acestora are, în unele cazuri, sute de ani vechime. Că lucrurile ar trebui să se așeze și la noi, iar kitschurile și produsele de masă vândute la suprapreț ar trebui să dispară nu e un lucru rău. Doar că asta cere timp, iar comercianților ar trebui să li se explice foarte clar ce se așteaptă de ei. Argumentul că poate apare cineva mai nou cu un un produs-minune e destul de fragil.

Am cerut de la PMT și o explicație pentru reducerea la jumătate a numărului de căsuțe propus de Casa de Cultură. Când îl vom primi, îl vom prezenta.