Colterm, situație fără ieșire. Consilier USR: De unde să scoatem 100 de milioane?
foto: Colterm, arhivă
Problema cumpărării certificatelor de poluare pentru Colterm rămâne în aer după ce un proiect care viza plata unei sume de 100 de milioane de lei, din bugetul local, către Colterm, a fost respins. A doua oară. Dincolo de explicațiile îmbrăcate în limbaj de politician, realitatea este că primăria nu are acești bani.
Pentru a-l determina cumva pe primarul Dominic Fritz să fie de acord cu plata către societatea de termoficare a banilor necesari achiziției, până la 30 aprilie, a certificatelor de poluare, consilierii PSD, PNL și Pro România, dar și Andrei Meșter, exclus din USR, au propus un proiect prin care 100 de milioane de lei să fie achitați în avans, sub formă de subvenții. Propunerea căzuse deja la vot o dată, săptămâna trecută, și a fost reluată într-un plen extraordinar luni după-amiază.
Consilierii locali USR și-au menținut poziția de data trecută, susținând că municipalitatea nu are de unde să scoată bani din piatră seacă pentru orice. „Acum ne întrebați pe noi de unde scoatem banii. În urmă cu doi ani zbierați în tot orașul că aveți soluția. Unde e această soluție?”, s-a întrebat, mai degrabă retoric, viceprimarul Cosmin Tabără (PNL).
„Credeți că primăria are un aparat de printat bani? Nu înteleg de ce trebuie să facem circul ăsta. Nu vom rezolva nimic chiar dacă vom vota acest HCL”, a spus Paula Romocean, de la USR. „De unde efectiv să dea primăria bani? 100 de milioane de lei sunt totuși enorm de mulți bani, cât un stadion de fotbal. De unde să scoatem, așa, 100 de milioane de lei?”, a continuat, în aceeași notă, colegul acesteia, Ovidiu Merean.
Colterm „a finanțat” primăria
„În momentul de față avem discuții și cu niște societăți care tranzacționează asemenea certificate. Văzând că nu se poate adopta nicio hotărâre, împreună cu administratorul special, s-au strâns niște bani, rezultați însă din neplata furnizorilor. Noi credem că vom strânge aproximativ 50 milioane de lei. Acum avem 40 de milioane, care vin din amânarea unor plăți către furnizori.
Dacă primaria este dispusă să dea o parte din bani, nu toată suma, dar văd că acum se discută dacă plătesc sau nu, nu ce sumă… În momentul de față, după calculele noastre, pierderile se ridica la 80 și ceva de milioane, plus TVA, ceea ce înseamnă peste 100 de milioane, bani pe care i-am cheltuit anul trecut. Am cheltuit pentru că rețeaua, care este eminamente a Municipiului Timișoara, are pierderi (…) Colterm, deși nu dă bine pe sticlă, a finanțat Municipiul Timișoara cu această sumă anul trecut”, a spus, la rândul lui, Marius Cârceie, din partea adminiatratorului judiciar.
Mai e timp până la 30 aprilie
Înainte de vot a fost adoptat un amendament pentru modificarea denumirii CL-ului. A fost schimbată formularea potrivit căreia banii ar fi destinați exclusiv achiziționării certificatelor, pentru a putea fi folosiți inclusiv ca avans pentru pierderile tehnologice. Amendamentul a trecut, însă nu și proiectul.
Dintre inițiatori nu au votat Ioan Szatmari, de la PSD, și nici Dan Diaconu, de la PNL. Acesta din urmă a votat amendamentul, ceea ce la Szatmari nu a fost cazul, dar nu și proiectul în totalitate. Liberalul susține că votul nu i-a fost înregistrat în sistem.
Colterm anunțase, cu câteva ore înainte de plen, că, după ce a obținut amânarea la plată a unor facturi și în baza încasărilor de la primărie, poate acoperi certificatele EUA pentru CET Centru. „În ceea ce privește situația achiziției certificatelor EUA pentru emisii de gaze cu efect de seră, respectiv 227.000 certificate EUA, încasările din ultima perioadă (în special din partea Municipiului Timișoara), coroborat cu negocierile de amânare la plată a unor facturi, către anumiți furnizori, permit la momentul actual achiziționarea celor necesare pentru conformarea CT Centru (aproximativ 45.000 bucăți)”, a transmis administratorul special Cristian Amza.
Până la 30 aprilie, Colterm trebuie să cumpere cele 227.000 de certificate. Dacă nu face asta, compania de termoficare riscă să primească a treia amenda din partea Administrației Fondului de Mediu. Asta ar însemna intrarea în faliment.
