Un sfert dintre case sunt încă din pământ. Dar mai știm ce să facem cu ele? / FOTO
sursa foto: My Banat
Banatul are încă mii de case ridicate din pământ, dar știm tot mai puțin despre materialul din care sunt făcute. Văiugă, pământ bătut, paiantă sau tencuieli de pământ sunt tehnici pe care un proiect încearcă acum să le aducă din nou în atenție, nu ca pe niște curiozități din trecut, ci ca soluții care pot fi folosite și astăzi.
Cel puțin un sfert din locuințele din zonă sunt încă realizate din pământ, spune arhitecta Alina Negru. Multe ajung însă să fie „modernizate” cu materiale nepotrivite, deși vechile tehnici pot fi adaptate fără prea mare bătaie de cap la felul în care trăim astăzi. Un proiect desfășurat în Banat încearcă să recupereze tocmai cunoștințele pe care generațiile dinainte le aveau despre pământul folosit la construcția caselor.
Pământul pe care oamenii îl aveau sub picioare a fost, vreme de generații, material de construcție. Nu era însă folosit peste tot la fel.
Cercetările făcute în ultimii ani în satele din Banat au scos la iveală o varietate surprinzătoare atât a pământurilor, cât și a tehnicilor constructive. În Timiș se întâlnesc chirpiciul sau văiuga, pământul bătut, paianta, împletiturile de nuiele, diferite tencuieli de pământ și chiar mortar de pământ folosit în zidăria de piatră. Proiectul „O călătorie culturală în pământurile Banatului” face un gest necesar de recuperare a memoriei acestor meșteșuguri.
Oamenii își construiau, practic, casele cu ceea ce găseau în locul în care trăiau. Cunoșteau proprietățile diferitelor tipuri de pământ, știau cum să le folosească și, la fel de important, cum să întrețină apoi construcțiile.
O bună parte din aceste cunoștințe s-au pierdut între timp.
„E important să știm că avem alternative. Cred că e important să știm că locuirea de aici, cel puțin un sfert din ea, e încă din pământ, că dacă cumva ne luăm o astfel de casă, va trebui să avem o abordare corectă dacă vrem să trăim sănătos. (…) Pământul se găsește sub picioarele noastre, are diverse texturi, diverse culori, diverse comportamente pe care generația bunicilor noștri le știa foarte bine. Noi nu le mai știm și nici nu știm că le putem alege astăzi”, spune arhitecta Alina Negru.
Nu trebuie să săpăm în curte
Una dintre probleme este percepția că o casă veche din pământ trebuie neapărat „modernizată”, iar păstrarea materialelor tradiționale ar presupune revenirea la metodele de lucru de acum o sută de ani.
Nu este nevoie, spune Alina Negru. Astăzi există inclusiv materiale gata preparate, compatibile cu pereții din pământ, de la tencuieli de var până la tencuieli de pământ vândute la sac.
„Nu trebuie văzut ca o alegere între ce a fost cândva și ce-i acum. Noi pur și simplu ne adaptăm constant timpurilor în care trăim. Acum avem mai puțin timp, de aia există și materiale care sunt deja procesate. Nu înseamnă că trebuie să ne punem să săpăm în curte, să ne facem o groapă și să luăm pământul ăla și să tencuim cu el”, explică aceasta.
Alegerea materialelor contează mai ales atunci când o casă veche este renovată. În locul unor soluții incompatibile cu pereții existenți pot fi folosite materiale pe bază de pământ sau var, disponibile astăzi inclusiv de la producători locali.
„Nu trebuie să ne temem”
Casele din pământ au nevoie de mai multă atenție și de întreținere periodică, admite arhitecta. În schimb, proprietățile materialului influențează direct confortul din interior.
Pereții din pământ contribuie la reglarea umidității și a temperaturii, iar tencuielile tradiționale permit construcției să funcționeze diferit față de una acoperită cu materiale impermeabile.
„Necesită mai multă întreținere decât o altă casă. Mai multă atenție periodică, dar ne oferă o calitate a vieții mult mai ridicată. (…) Întregul perete de pământ este ca un burete care reglează umiditatea și temperatura în interiorul casei”, continuă Alina Negru.
Interesul pentru astfel de case începe, de altfel, să crească. Arhitecta spune că tot mai mulți oameni care cumpără locuințe din pământ vor să afle cum le pot reabilita corect. În jurul atelierelor au apărut chiar mici comunități în care proprietarii schimbă informații și se ajută între ei.
Patru pământuri din Banat, aduse în Timișoara
Tocmai această ruptură dintre cunoștințele de odinioară și felul în care privim astăzi casele din pământ se află în centrul proiectului „O călătorie culturală în pământurile Banatului”.
Patru tipuri diferite de pământ, provenite din zone diferite ale Banatului, au fost aduse în Timișoara pentru a fi studiate și folosite practic.
„Am descoperit o varietate fascinantă de pământuri, am descoperit o varietate fascinantă de tehnici constructive și atunci am zis: de ce să nu sintetizăm? Hai să luăm patru pământuri care sunt diferite, din patru zone diferite ale Banatului, și să le ducem în inima orașului, ca să nu mai percepem pământul ca ceva doar din rural, ceva care e undeva departe de Timișoara”, spune Alina Negru.
În cadrul școlii de vară Regio Earth, participanții au lucrat cu aceste materiale în ateliere de văiugă, zugrăveli pe bază de var și pământuri locale, pictură cu pământ și împletituri.
Înaintea atelierelor, un traseu prin Grăniceri, Peciu Nou și Ronaț i-a dus pe participanți în locurile din care provin o parte dintre materialele studiate. Proiectul nu propune întoarcerea la un model de locuire din trecut. Încearcă să păstreze și să readucă în circulație cunoștințe care riscă să dispară odată cu vechile case și să arate că unele dintre ele pot fi folosite și astăzi.
***
„O călătorie culturală în pământurile Banatului” este organizat de Asociația My Banat, în colaborare cu Atelier Terrapia și Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara, și este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
About Post Author
