Infrastructura de sănătate locală e mai potrivită pentru Africa Sahariană decât pentru un oraș european (P)
Interviu cu prof. univ. dr. Marius Craina, candidatul Pro România la funcția de primar al municipiului Timișoara
Domnule doctor, tot mai mulți timisoreni sunt de părere că, în plină pandemie, sistemul de sănătate local și-a dat din nou examenul în fața comunității și l-a căzut, și de această dată, cu brio.
Timișorenii au perfectă dreptate când își manifestă nemulțumirea față de infrastructura medicală locală aflată în subordinea Primăriei Timișoara. E clar că oamenii s-au săturat să mai fie plimbați cu ambulanțele între secțiile aceluiași spital clinic, ca medicii să poată ajunge la o concluzie. Astăzi, sistemul de sănătate local este unul absolut pavilionar, împrăștiat în tot orașul. Mă refer aici la unitățile sanitare aflate în subordinea Primăriei Timișoara: Spitalul Clinic Municipal, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”.
Tot astăzi, tocmai din cauza acestui „turism” cu pacienți cauzat de sistemul pavilionar de sănătate, ambulanțele sunt folosite pe post de taximetre, uneori, poate în detrimentul altor urgențe medicale. Astăzi, sistemul public de sănătate al municipiului Timișoara este nefuncțional pentru că… nu este un sistem. Ca să fie un sistem public, trebuie ca, mai întâi de toate, administrația să investească în funcționarea lui și să-i pese, cum s-ar spune. Or, de 17 ani încoace, administrația doar investește, haotic și fără viziune, dar nu-i pasă.
„Puteam avea două spitale moderne”
Înțeleg că acest pelerinaj cu ambulanțele între ceea ce noi numim spitale, deși sunt secții clinice ale aceleași unități medicale, poate pune în pericol viețile oamenilor, tocmai pentru că sistemul sanitar este unul pavilionar și nu integrat, așa cum ar fi normal.
Așa este! Știți bine că orice secundă este importantă pentru a salva viața unui om. De aproape două decenii, practic din 2003, de când Primăria Timișoara a preluat cele patru spitale municipale, partea de infrastructură, nu actul medical, noi, specialiștii din sănătate, am tot încercat să le explicăm decidenților din administrația locală că un sistem sanitar integrat este singura soluție. Nu am avut cu cine! Acum văd că toți vorbesc despre sănătate și management sanitar. Puțini sunt cei care pricep. Sună însă bine să ai preocupări pentru comunitate, mai ales acum, înainte de alegeri.
Cert e un lucru: în ultimii 17 ani, toate administrațiile locale care s-au perindat la cârma Timișoarei au „investit” în cele patru unități sanitare sute de milioane de euro, în lucrări de reparații, apă și canal, aparatură medicală, în loc să investească în marea infrastructură sanitară. Cu banii aceștia, noi, timișorenii, puteam avea două spitale moderne, integrate, utilate cu aparatură de ultimă generație.
Toate investițiile în infrastructura sanitară și singurele care au fost făcute de la Revoluție încoace au fost proiectele unor oameni eminamente de stânga: Casa Austria, Ortopedia și, astăzi, în finalizare, noul spital de copii și, în derulare, noua maternitate județeană. Toată lumea știe asta!
„Cine a mai văzut spitale în centrul orașelor, în Europa?”
Rămân pe discursul dvs: cum se prezintă astăzi, într-o analiză la rece, sistemul timișorean de sănătate, în afară de ideile pe care le-ați punctat deja?
Unele dintre imobilele în care funcționează spitalele municipalității au o vechime de minimum 70 de ani. Altele au fost construite în perioada interbelică. Sunt clădiri vechi care, forțate de împrejurări, au fost transformate în unități sanitare. Clădiri care demult nu mai justifică costurile reparațiilor și nu mai fac față vremurilor, nu țin pasul cu nevoile comunității, nu fac față Timișoarei, care e în continuă dezvoltare. E ca și când am avea o mașină cu 300.000 km care toată ziua e în service, în care băgăm bani, dar știm ca nu se mai justifică și că demult ar fi trebuit sa ajungă la fier vechi.
Închipuiți-vă ce ar fi însemnat ca, printr-un efort al administrației și al comunității, în loc să bage sute de milioane de euro în ruine, Primăria Timișoara ar fi construit noi spitale. Partea hazlie e că Primăria Timișoara are totuși, după 17 ani, un proiect pe hârtie pentru un nou spital municipal. Văd că se tot insistă pe ideea de a dezvolta această structură spitalicească oarecum tot pe actualul amplasament al Clinicilor Noi. Se dorește „amputarea” Parcului Botanic prin preluarea unor suprafețe de teren, tocmai pentru amplasarea unor noi clădiri sanitare.
Cine a mai văzut spitale în centrul orașelor, în Europa? În zona centrală, în Timișoara, e oricum haos cu traficul și cu locurile de parcare. S-a gândit cineva să facă vreun studiu de impact și să vadă în ce s-ar transforma haosul de acolo, dacă ar începe un șantier de o asemenea anvergură? Nimeni! Toată Europa se luptă pentru fiecare palmă de verdeață și pentru fiecare metru pătrat de parc. Noi facem exact invers: defrișăm și turnăm betoane.
„Propun construirea unui nou spital municipal și integrat”
Cu ce soluții veniți? Care sunt opțiunile dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât sunteți specialist în domeniu?
Primăria Timișoara are în proprietate diverse terenuri, nu centrale, dar pretabile pentru construcția unor noi spitale în zone degajate, cu posibilitatea unor multiple soluții și pentru locuri de parcare. În plus, nu cred că zona centrală a Timișoarei are nevoie de și mai multă poluare fonică decât are la ora actuală.
Mulți specialiști în sănătate împărtășesc opiniile mele și sunt de părere că un spital public nu are ce căuta în centrul orașului. Mai mult, împreună cu echipa mea de consilieri locali Pro România, fiecare expert în domeniul său de activitate, am decis că cel mai bine ar fi ca actualele unități sanitare municipale să primească o schimbare de destinație. Pot fi transformate în centre de de îngrijiri paliative, în locuințe pentru medici și personal medical, în centre de recuperare etc. Ca atare, propun construirea unui nou spital municipal și integrat, compact și cu toate specialitățile, care sa pună capăt „turismului” cu ambulanța între secțiile exterioare ale unităților spitalicești.
Astăzi, infrastructura sistemului medical timișorean nu mai face față nevoilor comunității și pare mai potrivită pentru Africa Sahariană, decât pentru un oraș european. Voi propune, totodată, reabilitarea și modernizarea întregii infrastructuri ambulatorii municipale și a unităţilor de primiri urgenţe. Mai mult, vreau să implementez unele soluții de telemedicină care să fie accesibile, în primul rând, persoanelor în vârstă, aflate sub tratament, care sunt mai puțin mobile.
Nu în ultimul rând, informatizarea integrată și interconectarea întregii infrastructuri de sănătate publică aflată în subordinea Primăriei Timișoara. Îmi doresc mult ca sistemul de sănătate municipal să fie mai aproape de nevoile timișorenilor. Așadar, voi propune ca eforturile comune să nu mai fie irosite STRICT pentru tratarea bolnavilor, ci să punem accent, prin diverse campanii publice de informare și pe prevenția medicală. Știu că, în parteneriat cu cetățenii, împreună și cu viziune, putem pune Timișoara pe picioare!
About Post Author
