Victor Neumann îi dă în judecată pe autorii petiției despre „turnătorul «Hodoș»”: Nu se întreabă nimeni de ce nu am fost protejat de sistem?

Se ascut cuțitele în războiul pe Muzeul de Artă Timișoara. Directorul Victor Neumann este în plin proces de evaluare anuală și îi va da în judecată pe autorii petiției care cer clarificarea relației sale cu Securitatea. El susține că a semnat în 2020 declarația pe proprie răspundere de necolaborare.

victor neumann

În spațiul public a apărut o petiție inițiată de Maria Albani, istoric de artă, curatorul Donației Corneliu Baba, prof. univ. dr. habil. Ileana Pintilie, critic de artă, prof. univ dr. Rodica Vârtaciu, istoric de artă, rof. univ dr. Vasile Popovici, scriitor, Viorel Marineasa, scriitor, și prof. univ. dr. Daniel Vighi, scriitor. Ei îi cer public președintelui CJ Timiș, Alin Nica, să lămurească situația directorului Muzeului de Artă, Victor Neumann. Mai precis, să elucideze misterul lipsei declarației pe proprie răspundere a acestuia, legată de (ne)colaborarea cu Securitatea. Inițiatorii aduc în discuției și un document emis de CNAS în 2018.

Președintele CJ Timiș, Alin Nica, spune că lui Victor Neumann nu i s-a solicitat, la angajare, o astfel de declarație. „ În 2013, atunci când s-a realizat angajarea, nu i s-a solicitat o astfel de declarație. I s-a solicitat în 2018, în urma unei sesizări a unei persoane care a solicitat de la CNSAS o clarificare în acest sens. Am văzut că există o efervescență în jurul acestui subiect. Până la sfârșitul lunii martie se desfășoară evaluarea activității de management. Dacă există o dovadă concretă a colaborării, vom respecta prevederile legale”, susține acesta. „Foaia respectivă, din câte m-am uitat eu, face o legătură între un nume conspirativ și domnul Neumann, dar nu spune explicit că a fost colaborator al Securității”, mai spune Nica.

„Nu se întreabă nimeni de ce n-am fost protejat de sistem?”

Între timp, a apărut și reacția lui Victor Neumann, care confirmă declarația lui Alin Nica, potrivit căreia nu i s-a solicitat la angajare completarea unei declarații pe proprie răspundere pe această temă.

„În ianuarie 2020, mi se trimite formularul tipizat al declarației de necolaborare cu fosta Securitate de către CJT, probabil constatându-se omisiunea făcută la angajarea mea, de către serviciul de Resurse Umane al CJT, astfel că am semnat declarația respectivă. Adresa de la CNSAS, trimisă domnului Rădulescu Alexandru (fost angajat al Muzeului Național al Banatului), nu este și nu poate fi folosită ca o dovadă de colaborare cu fosta securitate, cf. OUG 24/2008. Securitatea i-a atribuit subsemnatului un nume conspirativ, pe care putea să-l atribuie oricui”, susține Neumann.

Potrivit acestuia, CNSAS publică în mod regulat lista colaboratorilor cu Securitatea, din rândul persoanelor care ocupă funcții publice, „iar lista actualizată la 16 ianuarie 2021 este publică pe site-ul CNSAS, unde nu apare numele subsemnatului”.

Victor Neumann susține că a fost dat afară de mai multe ori de „instituțiile regimului comunist” și se va îndrepta în instanță împotriva petiționarilor. „Alexandru Rădulescu și cu mine am lucrat în aceeași instituție, Muzeul Banatului, începând cu anul 1977. Eu am fost dat afară după 3 ani. Colegul Rădulescu a ieșit la pensie din acelasi post, adică traversând regimul comunist în același post. Conform cărții mele de muncă am fost dat afară de instituțiile regimului comunist de mai multe ori. Nu se întreabă nimeni de ce n-am fost protejat de sistem? Petiția lansată în spațiul public și în care sunt numit «turnător» prin faptul că dă un verdict pe care nu l-am primit, devine calomnierea mea publică și incitarea la ură. Astfel, este o gravă încălcare a demnității umane, a unui drept constituțional. Petiționarii vor răspunde în instanță”, conchide directorul MArT.