Pajiștile urbane nu trebuie neapărat tunse la fel de des, vegetația de pe malurile Begăi este importantă pentru păsări, iar grădinile pot deveni spații de învățare și experiment. Sunt câteva dintre concluziile proiectului „Teren comun – peisaje pe Bega”, care a adus împreună, timp de cinci luni, artiști, biologi, arheologi, arhitecți și peisagiști.
Inițiat de Asociația Culturală pentru Intervenție Artistică (ACIA), proiectul a propus o altă perspectivă asupra Begăi și a spațiilor verzi din Timișoara. Nu doar ca locuri de promenadă sau de recreere, ci ca ecosisteme în care natura și intervențiile oamenilor se influențează reciproc.
Cercetările s-au concentrat pe patru teme: pajiștile urbane, păsările și habitatele zonelor umede, transformările istorice ale Begăi și rolul grădinilor în oraș.
Pajiști cosite mai rar și habitate pentru păsări
Biologii Cosmin și Alina Ivașcu au studiat biodiversitatea pajiștilor urbane și efectele modului în care acestea sunt întreținute. Una dintre concluzii este că spațiile verzi au nevoie de un management adaptat caracteristicilor fiecărei zone, nu de intervenții uniforme. Cositul mai rar, acolo unde condițiile permit, poate contribui la protejarea biodiversității.
Cercetarea atrage atenția și asupra nevoii de colaborare între specialiști, administrația locală și cei care se ocupă efectiv de întreținerea vegetației.
O altă cercetare, realizată de biologul Alexandru Rădac, a urmărit păsările și habitatele zonelor umede de-a lungul Begăi. Observațiile au arătat că există diferențe importante chiar și între sectoare apropiate ale râului.
Vegetația de pe maluri, zonele de refugiu și legăturile dintre habitate sunt esențiale pentru păsări. Cercetarea recomandă inventarierea zonelor umede și identificarea celor cu valoare ecologică ridicată, astfel încât intervențiile asupra malurilor să țină cont și de speciile care trăiesc acolo.
Cum arăta Bega înainte să devină canal navigabil
Arheologul Cristian Floca a cercetat transformările istorice ale Begăi, de la râul natural, cu meandre și mai multe brațe, la canalul navigabil de astăzi.
Studiul reconstituie un peisaj al Banatului de câmpie în care apa și mlaștinile aveau un rol mult mai important. Cercetarea arată cum intervențiile umane au schimbat, în timp, atât cursul apei, cât și relația orașului cu râul.
Cea de-a patra direcție, coordonată de peisagistul Alex Ciobotă, a explorat rolul grădinilor urbane. Acestea pot contribui la biodiversitate, dar pot fi și locuri în care oamenii învață despre plante, sol și folosirea responsabilă a resurselor.
De la cercetare la plimbări, ateliere și explorări cu canoea
Proiectul nu s-a limitat la munca specialiștilor. Între mai și octombrie au fost organizate 17 activități publice, de la tururi ghidate și observații de păsări până la ateliere de grădinărit, explorări cu canoea și demonstrații de cosit tradițional.
Copiii au descoperit prin desen și joacă animalele care trăiesc pe Bega, iar adulții au putut privi spații familiare din perspectiva biodiversității. Programul de mediere a fost conceput de Andreea Săsăran, Alex Ciobotă și Anabella Costache.
„Am pornit de la ideea că Bega este, pe lângă râul care traversează Timișoara, un întreg peisaj, cu istorii, ecosisteme și forme de viață pe care, de cele mai multe ori, nici nu le observăm”, explică Andreea Săsăran, unul dintre curatorii proiectului. Potrivit acesteia, întâlnirea dintre artiști și cercetători a arătat cât de diferit poate fi înțeles același loc și cât de mult se poate schimba perspectiva atunci când specialiștii lucrează împreună.
Cercetările rămân disponibile online
Una dintre concluziile proiectului este că protejarea biodiversității urbane nu presupune doar amenajarea unor noi spații verzi, ci și schimbarea modului în care sunt îngrijite cele existente.
Cercetările, articolele și documentarea activităților sunt disponibile pe platforma teren-comun.ro, lansată în vara acestui an.
„Teren comun – peisaje pe Bega” a fost organizat de ACIA, cu finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Curatorii proiectului au fost Andreea Săsăran și Alex Ciobotă.
