Trotuarele într-un centru istoric ar trebuie să fie neutre și să nu distragă atenția. Nu e cazul la Timișoara, unde operațiunea de pavare tip „șotron” continuă, deși există o plângere penală. Primăria merge mai departe, deși, spun cei de la Direcția de Cultură, nu are nicio bază legală.
Primăria Timișoara a solicitat, în 2017, un aviz de la Direcția de Cultură pentru repararea a 173 de străzi din zona istorică. Acest aviz a fost emis, dar, înaintea de începerea șantierului, PMT ar fi trebuit să prezinte un proiect. Nu s-a întâmplat însă niciodată asta. Iar lucrările de reparații au început și continuă în ritm alert.
„Există extrem de multe încercări de comunicare a Direcției de Cultură cu primăria. Suntem pur și simplu ignorați. Suntem ignorați ca și autoritate. În 2017 s-a venit cu o hârtie prin care spuneau că vor să facă reparații în toată zona de protecție a monumentelor istorice. Am cerut clarificări la acea hârtie care nu zicea cum se vor face acele intervenții. Cu greu au venit cu acele clarificări (…) Când am eliberat acel aviz am pus condiții pe care primăria nu le-a mai respectat niciodată (…) Lucrările de reparații au început în august 2019, fără respectarea niciunei condiții.
Am tot trimis adrese. Am trimis în 4 septembrie să ni se comunice autorizația de construcție legată de avizul nostru. N-am primit răspuns. Am revenit în 4 martie. Nu am primit răspuns și nici nu avem cunoștință că ar exista o astfel de autorizație de construcție. Sunt două posibilități: ori lucrările se desfășoară fără autorizație de construcție, ori cu nerespectarea unui aviz al nostru, în cazul în care acea autorizație de construcție există și atunci ea nu e validă”, explică Sorin Predescu, directorul DJC Timiș.
În lipsa unei comunicări cu PMT, cei de la Cultură au dispus sistarea lucrărilor. Măsura a fost ignorată, astfel că a fost făcută o plângere penală. Au fost sesizate, de asemenea, Inspectoratul de Stat în Construcții, Ministerul Culturii și Ministerul Dezvoltării.
Merge și „șotronul”, dar numai în anumite situații
Demersul Direcției de Cultură este susținut și de Ordinul Arhitecților, filiala Timiș. Dragomir Drăgan, președintele OAR Timiș, dă exemple concrete, luate din orașe considerate adevărate atracții pentru turiști. Cum se face în Berlin, Milano, Veneția sau Viena? În niciun caz ca la Timișoara. „Noi am explicat cu cadru legal, cu reglementările Planului Urbanistic General, a zonei protejate, a legii monumentelor. Primăria le încalcă (…) Trebuie să ai un proiect semnat de arhitect, indiferent că vorbim de reparații (…) Un trotuar trebuie să fie un fundal care să nu deranjeze și să nu intre într-un conflict vizual cu clădirile din zonă. Nu vrei să captezi atenția cu un pavaj. El trebuie să fie, ca ton cromatic, în concordanță cu clădirile”, spune Drăgan.
Pavaje ca la Timișoara există, evident, și în alte orașe. Dar acolo „decorul urban”, cu zgârie-nori și clădiri moderne, permite așa ceva. „O să ajungem de râsul Europei cu lucrurile astea. E rolul nostru de a încerca să protejăm aceste lucruri”, conchide arhitectul.
„Speram ca primăria să-și vină în fire”
„Noi încă așteptăm proiectul. Zona trebuie tratată unitar. Speram ca Primăria Timișoara să-și vină în fire, văzând că sunt elementele constitutive ale unei infracțiuni, dar nu-și vine”, afirmă șeful Direcției de Cultură.
Și totuși… lucrarea avansează și, nu peste mult timp, va fi gata. Ce se mai poate face în acest caz? „Cred că aceste dale pot fi puse și în altă parte. Cred că în locul acestor dale se poate pune și alt pavaj. Sunt niște dale de beton puse pe nisip (…) Noi nu știm nici măcar pe ce străzi se va interveni. Era o listă foarte mare de străzi pentru care s-a solicitat acel aviz. Au cerut tot ce înseamnă zonă protejată. Nu pot folosi acel aviz pentru a schimba practic configurația, finisajul și modul în care străzile sunt construite”, spune acesta.
La conferința de presă de joi au participat, de asemenea, reprezentanții Asociației Peisagiștilor, filiala Timiș, fostul arhitect-șef al Timișoarei și reprezentantul teritorial al Registrului Urbaniștilor, Radu Radoslav, și Gheorghe Lucaci, președintele Asociației Profesională de Drumuri și Poduri din România, Filiala Banat.
„E un fel de păcăleală de zonă interlopă, în care eu îți spun că o să repar gardul și îl mut cu cinci metri. Sunt 173 de străzi pentru care s-a solicitat avizul. Nici nu știu dacă există materiale pentru toate”, conchide Sorin Predescu.
Un punct de vedere oficial al Primăriei Timișoara, care să cuprindă proiectul tehnic, precum și avizele pe baza cărora se desfășoară șantierul din interiorul Inelului I, nu există. Când îl vom primi, îl vom face public.
