Viceprimarul Ruben Lațcău susține că toate cele aproape 68 de milioane de lei primite de Timișoara de la guvern, în iarna 2021-2022, au ajuns la Colterm și au fost folosite pentru cumpărarea gazului. DNA verifică însă dacă banii au fost utilizați conform destinației stabilite prin lege.
Procurorii DNA Timișoara au început urmărirea penală in rem, pentru abuz în serviciu, într-un dosar care privește modul în care Primăria Timișoara a gestionat 67,8 milioane de lei primiți de la guvern pentru susținerea sistemului centralizat de termoficare.
Ancheta a fost deschisă în august 2026, la aproape cinci ani după ce guvernul a alocat fondurile, într-o perioadă în care prețurile energiei crescuseră puternic, iar Colterm se confrunta cu dificultăți financiare majore.
Viceprimarul Ruben Lațcău, care conduce în prezent administrația locală, respinge ideea că banii ar fi fost folosiți în alte scopuri decât încălzirea orașului. „Acei bani au mers în întregime către compania de termoficare, fiecare leu nu a mers către firme intermediare, nu a mers în conturi private. Fiecare leu din acei 67,8 milioane de lei care au fost alocați către Timișoara (…) a mers către Colterm și către căldură. Iar fiecare leu din acei bani care au ajuns la Colterm a fost folosit pentru a cumpăra gaz”, a declarat Ruben Lațcău.
Potrivit viceprimarului cu atribuții de primar, municipalitatea a alocat Colterm aproximativ 1,2 miliarde de lei din 2020 până în prezent. În acest context, cele aproape 68 de milioane de lei primite de la guvern reprezintă aproximativ 5% din totalul fondurilor folosite pentru susținerea termoficării în ultimii șase ani.
„Acesta este ajutorul pe care Guvernul de la București l-a acordat Timișoarei pentru căldură în șase ani. 5% din factura totală”, a spus Lațcău.
„Toate orașele au procedat la fel”
Viceprimarul susține că Timișoara nu a fost singurul oraș care a beneficiat de sprijin guvernamental în iarna 2021-2022. București, Iași, Craiova, Arad și Oradea s-au numărat, potrivit lui, printre localitățile care au primit bani pentru sistemele centralizate de încălzire.
Lațcău afirmă că transferurile către companiile de termoficare s-au făcut peste tot prin aceleași mecanisme prevăzute de legislație. El consideră nejustificat faptul că numai în cazul Timișoarei se discută despre obținerea unor foloase necuvenite.
„Toate orașele au făcut plățile la fel, pentru că plăți nu se pot face decât pe facturi. Legea finanțelor publice explică în mod clar cum se pot face plățile”, a declarat viceprimarul.
Au fost achitate datorii mai vechi ale Primăriei?
Una dintre întrebări privește însă nu doar destinația finală a banilor, ci și modul în care aceștia au fost înregistrați și transferați către Colterm. Întrebat dacă suma primită de la guvern a fost folosită pentru stingerea unor datorii pe care primăria le avea deja față de compania de termoficare, în loc să reprezinte o subvenție suplimentară, Ruben Lațcău a invocat din nou procedura legală de plată pe baza facturilor.
La întrebarea directă dacă cele aproape 68 de milioane de lei au fost scăzute din datoriile municipalității către Colterm, viceprimarul nu a răspuns explicit.
„Toți banii aceștia care au venit de la Guvern au ajuns la Colterm și toți acești bani care au ajuns la Colterm au fost plătiți pe gaz pentru a încălzi casele, școlile și spitalele din Timișoara”, a afirmat el.
Lațcău a precizat că Primăria va colabora cu procurorii și va pune la dispoziția acestora documentele solicitate.
Fritz vorbește despre o dispută contabilă și acuză un dosar politic
Fostul primar Dominic Fritz a reacționat, la rândul său, la informațiile despre ancheta DNA, susținând că dosarul ar avea la bază o dispută contabilă veche de cinci ani.
Fritz afirmă și el că banii primiți de la guvern au fost virați integral către Colterm, în conformitate cu legislația privind ajutorul de stat și cu contractul de delegare a serviciului de termoficare.
Potrivit fostului primar, Ministerul Finanțelor ar fi indicat în scris că fondurile puteau fi transferate numai în contul de subvenții. Colterm ar fi dorit, în schimb, ca suma să fie acordată suplimentar, în afara contractului existent.
Fritz consideră că o asemenea procedură ar fi putut ridica probleme privind acordarea unui ajutor de stat ilegal. El susține că și alte primării au folosit aceeași modalitate de transfer, fără să ajungă în atenția DNA. Fostul edil califică ancheta drept una politică, dar precizează că nu are nicio calitate procesuală în dosar și că nu a primit vreo informare oficială.
Ce verifică procurorii
Potrivit informațiilor publicate de Antena 3 CNN, DNA Timișoara s-a sesizat din oficiu la 3 august 2026, iar o zi mai târziu a dispus începerea urmăririi penale in rem, pentru abuz în serviciu.
Anchetatorii verifică o posibilă pagubă adusă Colterm, în legătură cu modul în care au fost gestionate fondurile guvernamentale. Urmărirea penală in rem înseamnă că cercetările privesc faptele, nu că persoanele menționate public în legătură cu dosarul au fost puse sub acuzare.
Deocamdată, rămâne de lămurit dacă banii au fost folosiți pentru achitarea unor obligații mai vechi ale Primăriei către Colterm și dacă modalitatea de transfer a respectat destinația pentru care Guvernul acordase sprijinul financiar.
