Capitala Culturală, copil cu multe moașe. Ministerul Culturii, Primăria și CJ, între vorbe și realitate

Drumul spre Capitala Culturală e pavat cu nenumărate bune intenții. Practica ne cam omoară însă. Ministerul Culturii e de acord cu „suplimentarea bugetului pentru infrastructura culturală”, dar nu se grăbește să-și numească un reprezentant în asociația care gestionează proiectul. Cât despre investiții, CJ Timiș nu s-a apucat de ce-i revine, iar PMT a pornit două proiecte din cinci.

Primarul Dominic Fritz anunță, pe Facebook, că diverși miniștri susțin proiectele Timișoarei, în diverse domenii. Se va vedea, în cifre, în bugetul național, unul de austeritate, cât valorează susținerea și cât de importante sunt nevoile capitalei Banatului. Mai durează puțin până când proiectul de buget va fi făcut public, pe ministere, și vom putea măsura belșugul promis.

„Încep cu Capitala Culturală. Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, m-a asigurat de susținerea lui pentru acest eveniment major pentru România. Am discutat despre suplimentarea bugetului pentru infrastructura culturală din Timișoara”, anunță primarul Fritz.

„Nu s-a decis numirea unui reprezentant” la Capitală Culturală

Bogdan Gheorghiu susține demult, declarativ, Capitala Culturală. Între timp, ministerul pe care îl conduce nu are, de aproape un an și jumătate, reprezentant în boardul Asociației TM2021. Comiterul director, din care s-au înregistrat în vara trecută alte trei demisii, este nefuncțional în acest moment. „Suntem încă în varianta statutului vechi, dar avem un blocaj aici. Tocmai în acest statut nu avem posibilitatea de a face o adunare generală, decât printr-o decizie majoritară a boardului, dar boardul nu este complet momentan. Avem nevoie de cinci membri ai boardului, pentru a convoca AGA. Ministerul Culturii nu și-a desemnat un membru în board (…) Lipsește o persoană în board pentru a funcționa. Asta a blocat statutar un pic asociația”, spunea, în luna decembrie, Dominic Fritz.

O lună și jumătate mai târziu, nu s-a schimbat nimic. „În momentul de față nu s-a decis numirea unui reprezentant din partea Ministerului Culturii în boardul Asociației Timișoara Capitală Europeană a Culturii”, a precizat, în 5 februarie, pentru stiridetimisoara.ro, ministrul Gheorghiu. E răspunsul primit la o solicitare bazată pe Legea 544, a liberului acces la informații de interes public.

S-au cerut bani, nu se știe câți

Potrivit aceluiași document, „în proiectul de buget al Ministerului Culturii pentru anul 2021 au fost solicitate Ministerului Finanțelor fonduri pentru finanțarea următoarelor obiective de investiții: refuncționalizare clădire din funcțiunea de spital de dermatologie în clădire cu funcțiunea de spațiu multicultural, reabilitare termică și reamenajare parțială nivel parter corpuri A1, A2 și B ale Palatului Culturii, reabilitare Cinematograf Victoria, reabilitarea clădirii din Piața Libertății 3 – sediul Bibliotecii Județene «Sorin Titel», reabilitare Cinematograf Dacia și reabilitare și refuncționalizare imobil Filarmonica Banatul”. Nu se face nicio precizare despre sumele solicitate de la Finanțe.

Ordonanța 42 / 2019 include investiții de 114,5 milioane de lei în mai multe obiective pentru Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Finanțarea este multianuală și în mare parte prin credite de angajament, iar pentru investițiile amintite acum de Ministerul Culturii, ordonanța prevede următoarele sume:

• refuncționalizare clădire din funcțiunea de spital de dermatologie în clădire cu funcțiunea de spațiu multicultural – 11,5 milioane lei
• reabilitare termică și reamenajare parțială nivel parter corpuri A1, A2 și B ale Palatului Culturii – 5,8 milioane lei
• reabilitare Cinematograf Victoria – 4,6 milioane lei
• reabilitarea clădirii din Piața Libertății 3 – sediul Bibliotecii Județene „Sorin Titel” – 8,7 milioane
• reabilitare Cinematograf Dacia – 6,3 milioane lei
• reabilitare și refuncționalizare imobil Filarmonica Banatul – 77,5 milioane lei

Ce a început efectiv

Până acum, n-a venit mare lucru, însă la fel de adevărat este că nici lucrările nu sunt decât, în cel mai fericit caz, în fază incipientă. Șantierele au început propriu-zis doar la Centrul Multicultural Mărășești, în iunie 2020, respectiv reabilitarea Cinematografului Victoria, în noiembrie. Ambele investiții sunt începute pe bani de la bugetul local și costă 21,1 milioane de lei, respectiv 8,6 milioane de lei.

În cazul Palatului Culturii – Opera Română, aici nu există decât o documentație de avizare a lucrărilor de intervenții, pentru o sumă estimată de 6,9 milioane de lei, cu un termen de execuție de 18 luni. DALI a trecut prin plenul CL undeva în anul 2018.

Clădirea Bibliotecii Județene din Piața Libertății aparține CJ Timiș, care anunță că o bagă în șantier de cel puțin patru ani. La finele lui 2020, consilierii județeni au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției, în sumă totală de 11,9 milioane de lei, cu TVA.

La Cinema Dacia, licitația organizată de Primăria Timișoara este încă în derulare, din luna aprilie a anului trecut. Au fost cinci oferte depuse pentru contractul estimat la 13,7 milioane de lei. Selecția câștigătorului s-a făcut în 7 ianuarie, dar PMT nu pare să se grăbească cu atribuirea.

Proiectul tehnic pentru reabilitarea Filarmonicii Banatul a trecut de plenul CL Timișoara în toamna anului trecut. Reabilitarea este estimată să coste 114,15 milioane de lei, cu o durată de execuție de 24 de luni. La final, Sala Capitol va avea 850 de locuri, iar Grădina de vară, 1.150.