Robu nu renunță la pensia specială de primar: Nu mă dedau la populisme
Primarul Timișoarei nu va lua exemplul colegului său de partid de la Reșița și nu va renunța la pensia specială. Nicolae Robu spune că respectă o lege pe care n-a făcut-o el. Ioan Popa a renunțat în avans la acești bani, printr-o declarație notarială.
Una dintre cele mai controversate legi ale ultimilor ani este cea a pensiei speciale pentru aleși, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020. Se numește, de fapt, „indemnizaţie pentru limită de vârstă” și se acordă celor care, din 1992, au deţinut calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean şi care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare. Ei pot beneficia de această facilitate de la data la care ies la pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare. Cuantumul indemnizaţiei se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.
Renunță la cadoul făcut de „o clasă politică iresponsabilă”
Primarul PNL din Reșița, Ioan Popa, a decis că nu vrea pensie specială. În consecință, a mers la notar și a dat o declarație în care stipulează acest lucru. „Subsemnatul Ioan Popa, luând în considerare intrarea în vigoare la data de 01.01.2020, a prevederilor art. 210 din OUG nr.57/2019, privind Codul Administrativ, în calitatea mea de primar al Municipiului Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, declar pe proprie răspundere şi în deplină cunoştinţă de cauză că renunţ de bunăvoie şi irevocabil la dreptul conferit de lege privind indemnizaţia lunară pentru limită de vârstă (pensie specială) de care aş putea beneficia în urma mandatelor de primar”, a scris și semnat Popa.
Liberalul și-a motivat și decizia: „Într-o societate în care avem deficienţe în mai toate domeniile, politicienii găsesc de cuviinţă să-şi acorde avantaje (…) În calitate de primar, familiarizat cu problemele sociale ale comunităţii, am decis să renunţ, prin act notarial, la pensia specială făcută cadou de o clasă politică iresponsabilă”. Popa este la primul mandat de primar în Reșița, dar a anunțat deja că în 2020 va candida din nou.
În capitala Banatului, primarul aflat deja la al doilea mandat și în căutarea celui de-al treilea nu se gândește să urmeze exemplul colegului său de partid. Nicolae Robu spune că nu comentează decizia lui Ioan Popa. „Nu am ce să discut. Nu nu mă dedau la populisme. Legea e lege, nu o fac eu, mi-am exprimat punctul de vedere de la început. În rest, nu fac comentarii. E dreptul lui să facă ce vrea”, ne-a precizat edilul.
Impopular, pentru că voia un salariu mai mare
Nicolae Robu nu este la prima declarație controversată legată de veniturile pe care ar trebui să le aibă un primar. În 2017, când crescuseră salariile funcționarilor publici, dar nu și ale primarilor, el spunea că un salariu de 5.000 de euro lunar ar fi potrivit pentru un edil-șef cu răspunderea sa. „Cred că pot vorbi în numele tuturor primarilor. Sunt nemulțumit că de aceste majorări de salarii, dintr-o logică idioată, nu beneficiază și primarii și cei aleși, ci doar funcționarii publici, persoanele angajate în aparatele instituțiilor autorităților publice locale. Este aberant. Pot să devin încă o dată impopular prin faptul că vreau un salariu mai mare. Consider că la nivelul unui oraș atât de complex cum este Timișoara, un primar ar trebui să câștige circa 5.000 de euro pe lună. 4.000 sau 5.000 de euro pe lună”, afirma Robu.
Din 2019, primarul Timișoarei are un salariu brut de 23.400 de lei. Acesta este compus din 18.720 de lei, suma inițială, la care se adaugă un spor de 25%, pentru că instituția pe care o conduce derulează proiecte europene.
About Post Author
