Nu au bani pentru salarii și utilități, dar au cumpărat consultanță, publicitate și servicii. Este cazul unor primării din Timiș care, în septembrie, au primit ajutor de la Județ. O analiză a achizițiilor directe din SEAP arată însă că aproape toate comunele sprijinite au cumpărat consultanță și divertisment de un milion de euro.
În luna septembrie, 24 de primării din Timiș au primit bani din fondul de rezervă al Consiliului Județean, după ce au invocat dificultăți financiare și nevoia de a acoperi cheltuieli urgente.
La ședința din 23 septembrie, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, avertiza că unele administrații locale nu mai au suficiente venituri nici pentru plata salariilor și a utilităților. Consiliul Județean a aprobat atunci repartizarea unor sume cuprinse între 150.000 și 600.000 de lei către 24 de comune. În total, 7,565 milioane de lei pentru „săracii” administrativi ai județului.
„Facem această alocare, prelungim agonia, că nu salvăm pe nimeni (…) În funcție de disponibilul pe care îl vom avea luna viitoare, mai facem intervenții acolo unde lucrurile arată rău”, declara Simonis, avertizând că, fără o intervenție a guvernului, iarna ar putea aduce debranșări de la utilități și chiar școli închise.
Sună dramatic și poate că, în unele situații, chiar așa este. Totuși, în cursul acestui an, 23 dintre comunele care au ajuns să solicite sprijin financiar de la județ au atribuit contracte pentru servicii dintre cele mai diverse. De la consultanță în afaceri și management până la publicitate, muzică, spectacole și organizare de evenimente.
Jebel, peste 1,2 milioane de lei în achiziții de servicii
Potrivit datelor identificate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), valoarea totală a acestor contracte atribuite direct depășește 5,1 milioane de lei.
Primăria Jebel are 1,27 milioane de lei în contracte atribuite direct pentru achiziții de acest gen. În septembrie, comuna a primit 300.000 de lei din fondul de rezervă al Consiliului Județean.
După alocarea banilor, Primăria Jebel a cumpărat „consultanță în domeniul achizițiilor publice” de 100.000 de lei, exact o treime din suma primită de la județ. Anterior, contractase și „consultanță în afaceri și management” de 258.000 de lei. La acestea se adaugă servicii artistice de 150.000 de lei. Lista achizițiilor de la Jebel mai conține un contract care atrage atenția: 48.000 de lei pentru „servicii de administrație publică”, atribuit societății Nica Strategy & Consulting. Persoana de contact este Alin Nica, fost președinte al Consiliului Județean Timiș.
Ce presupun, concret, „serviciile de administrație publică”, așa cum apar ele în SEAP, pe care o societate privată le poate presta pentru o primărie? Ce activități au fost externalizate și de ce nu au putut fi realizate de personalul administrației locale? Știm, e vorba de consultanță.
Urmează Voiteg, cu achiziții de 360.617 lei, Variaș, cu 325.418 lei, Sânmihaiu Român, cu 308.950 de lei, Tormac, cu 308.100 de lei, și Bara, cu 307.696 de lei. Culoarea politică a primarului nu pare să conteze prea mult când vine vorba despre cheltuieli: „mâna largă” se regăsește în administrații de toate doctrinele.
În cazul comunei Bara, valoarea achizițiilor analizate depășește de două ori suma primită de la județ, de 150.000 de lei. La Voiteg, achizițiile însumează peste 360.000 de lei, în timp ce sprijinul primit a fost de 300.000 de lei. Comuna Racovița figurează cu achiziții de 289.920 de lei și o alocare de 150.000 de lei din fondul de rezervă. Cenad, care a primit 300.000 de lei de la Consiliul Județean, a atribuit, la rândul său, contracte de servicii în valoare de 297.000 de lei.
Consultanță, publicitate și spectacole
Serviciile identificate în achizițiile analizate sunt diverse: consultanță în achiziții publice, consultanță pentru Fondul pentru modernizare, consultanță în dezvoltare, afaceri și management, servicii de publicitate, prestații artistice și muzicale, organizare de evenimente, închiriere de echipamente de scenotehnică și lumini sau servicii fotografice.
Unele dintre acestea pot avea legătură cu implementarea proiectelor de investiții și cu atragerea fondurilor externe. Altele privesc activități de promovare și organizarea de evenimente. Diferența este importantă, mai ales în condițiile în care președintele CJ Timiș a descris situația financiară a comunelor drept una dintre cele mai dificile din ultimii ani.
„Dacă lași să funcționeze localități care nu au venituri proprii suficiente pentru a plăti utilitățile și salariile, trebuie să intervii. Se întâmplă de 40 de ani asta. Dacă le lași să funcționeze, sprijină-le. Dacă nu, desființează-le (…) „Nu vom putea să facem nici noi față valului de debranșări de la energie, căldură, în această iarnă. Asta înseamnă spitale, grădinițe, creșe, școli fără curent”, declara Alfred Simonis.
Joc și voie bună cu burta goală? Sau nu
Problema nu e că o comună organizează spectacole, își promovează evenimentele sau angajează consultanți. Problema apare când aceeași administrație ajunge să ceară bani pentru cheltuielile de funcționare. Consulltanța în management și afaceri nu pare să ajute prea mult, pentru că, înainte de a constata că nu mai sunt bani de salarii și utilități, cineva a stabilit ce merită finanțat și ce poate aștepta.
Niciuna dintre aceste achiziții nu este o dovadă de încălcare a legii. Dar, într-un an în care primăriile au avut nevoie de bani pentru cheltuielile urgente, întrebarea despre priorități este inevitabilă. De ce are nevoie de 300.000 de lei pentru funcționare o comună a cărei administrație contractează servicii artistice de aproape 200.000 de lei și dă 45.000 de lei pentru coordonarea artistică și coregrafia ansamblului de dansuri populare?
Potrivit declarațiilor oficiale de la CJ Timiș, urmează o nouă rundă de alocări pentru comunele aflate în dificultate. Luminițe și sclipici. Dar verifică cineva și de ce au ajuns aceste comune să fie atât de sărace?
