Conferința „Post-educația” a adus în prim-plan abordări critice și teoretice despre educația contemporană. Vorbitorii au adus în discuți subiecte precum pedagogii contemporane ale educației, abordări critice ale educației formale, non-formale și informale, precum și perspective speculative asupra viitorului educației.
A fost cât se poate de clar pentru participanți că, într-o lume marcată de schimbări rapide și profunde, educația însăși se află în mijlocul unui proces de transformare semnificativ.
Ideea de post-educație este inspirată de concepte precum postdigital, post-internet, postumanism și post-adevăr. Acestea concepte reprezintă trei aspecte esențiale ale contemporaneității:
- Asimilarea noilor tehnologii: Postdigital și post-internet abordează modul în care tehnologiile au evoluat în societatea noastră. Postdigital se referă la procesul de „umanizare” a noilor tehnologii, în timp ce post-internet arată că internetul nu mai este o noutate, ci o parte a vieții cotidiene.
- Obiectarea non-antropocentrismului: Postumanismul depășește antropocentrismul, aducând în prim-plan impactul negativ al omului asupra mediului înconjurător, problemele legate de încălzirea globală, inteligența artificială, neurotehnologie, prostetica inteligentă, și alte aspecte care schimbă relația noastră cu lumea și cu tehnologia.
- Trivializarea și denaturarea legitimării adevărului: Post-adevărul se referă la dezinformare și propagandă care afectează opinia publică, cu accent pe utilizarea internetului și a rețelelor de socializare pentru manipularea și influențarea maselor.
Post-educația sugerează că educația formală a suferit o transformare similară, pierzându-și în parte relevanța și inovația în societatea noastră post-tehnologică.
Cine au fost speakerii conferinței
Prof. dr. Gila Kolb, Schwyz University of Teacher Education, Elveția / Have we ever been digital? Reflections on a post-digital art education
Gila Kolb, educator și mediator cultural care își bazează practica pe cercetare, ste interesată de practica educației artistice antirasiste, de meme ca practică subversivă, de sustenabilitate în relație cu educația artistică.
În ultimul deceniu, termenul „post-digital” a devenit un cuvânt important pentru lucrări de artă, artiști*, expoziții și practici educaționale. Prin internet înțelegem nu doar ceea ce purtăm cu smartphone-ul în buzunar, ci și practicile sale – fie că ne lăsăm ghidați de Google Maps, fie că folosim jocul Pokemon Go pentru a colecta mici monștri în realitate augmentată – și între timp ne plimbăm în lumea reală, fie că facem fotografii, le edităm, le transmitem, le copiem și le comentăm. Pornind de la ipoteza că elevii au intrat de mult timp în era post-digitală, dar profesorii nu, această prelegere a explorat care ar putea fi condițiile unei pedagogii artistice post-digitale.
Lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), Facultatea de Filosofie, Universitatea București / Post-boți & viitorul tehno://moral al educației
Mihaela Constantinescu este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). Interesele sale de cercetare includ etica virtuții, etica afacerilor și etica inteligenței artificiale, precum și raportul dintre statut moral și responsabilitate morală individuală și colectivă.
Prof. dr. Mihaela Frunză, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul de Filosofie, UBB Cluj / Post-educația și filosofia cu copiii
Mihaela Frunză predă Etică, Etică aplicată șu Filosofie pentru copii. Coordonează Școala Doctorală de Filosofie de la UBB și îndrumă doctoranzi în domeniile filosofiei aplicate și al filosofiei pentru copii.
Unul dintre obiectivele subliniate de programele educaționale este cultivarea abilităților de gândire critică, a capacității de rezolvare a problemelor și a empatiei față de ceilalți. Această abordare filozofică a educației se inspiră din considerațiile unor gânditori precum John Dewey, Paulo Freire, Hannah Arendt și Martin Buber. Prezentarea a pornit de la experiența programului de filosofie pentru copii inițiat în 2016, în colaborare cu colegi și studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Lect. univ. Adrian Moleavin, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București /
Știința complexității ca memă a post-educației
Adrian Moleavin deține o solidă pregătire şi activitate profesională, didactică, de cercetare şi publicare dovedită de multiplele participări, naționale şi internaționale, în cadrul unor granturi şi proiecte de cercetare, manifestări științifice, workshop-uri. În activitatea didactică este orientat către sustenabilitate, transdisciplinaritate şi abordare critică ca surse ale creativității şi inovației arhitecturale.
O simplă privire critică asupra tiparelor educaționale specifice societății moderniste dezvăluie influența ontologiei mecaniciste şi materialiste specifice societăților senzoriale de tip industrial şi, mai târziu, informațional, ce reverberează puternic până în prezent. Asistăm însă, în zona cunoașterii științifice, la o schimbare radicală a cadrului epistemologic, generată de schimbările de paradigmă, începute odată cu conturarea unei cosmologii de natură cuantică, stabilizate prin fundamentarea științei complexității şi resimțite prin declanșarea tranziției către o societate a cunoașterii de tip ideatic.
Annika Rohde – Create Your World, Ars Electronica, Linz, Austria / Ars Electronica – U19, Create Your World
Annika Rohde a lucrat în domeniul dramaturgiei, ca manager de producție și asistent de regie, precum și în domeniul pedagogiei teatrale. În cadrul Aarhus Festuge, a colaborat la spectacolul imersiv Det Åbne Hjerte (Aarhus), care a primit premiul danez de teatru Årets Reumert la categoria Cel mai bun spectacol al anului. De asemenea, a lucrat la editura ÖGB (Viena), la ONG-ul UmweltBildungWien și la Muzeul pentru copii al Muzeului Winckelmann (Stendal).
Prezentarea a fost despre despre programul Create Your World, d la centrul Centrul Ars Electronica, în car temele abordate variază de la Inteligență artificială și neuro-bionica, sisteme autonome și robotică, la inginerie genetică și biotehnologie, la schimbările globale de amploare ale vremurilor noastre. Festivalul Ars Electronica este cel mai mare festival de de artă new media din Europa. U19 este un concurs dedicat tinerilor până în 19 ani, parte a festivalului.
Conf. dr. Ciprian Mihali, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul de Filosofie, UBB Cluj / Economia atenției și ignoranța voluntară în epoca postadevărului
Ciprian Mihali a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest. Din 2016 până în 2020 a fost director pentru Europa de Vest, la Bruxelles, al Agenției Universitare a Francofoniei. Autor a opt cărți individuale și coordonator pentru nouă volume colective, a tradus în limba română peste 25 de lucrări de filosofie.
Ultimele decenii au marcat o modificare radicală în economia atenției așa cum fusese ea instaurată de lumea clasică a disciplinei școlare. Dacă în această lume clasică școala era locul principal al educării atenției, lumea contemporană a produs o spargere a monopolului școlii în educarea atenției, impunând în procesul de formare actori alternativi de captare a mecanismelor psihologice de retenție, atenție și protenție, cel mai adesea cu un vădit (sau subtil) scop economic, comercial.
Mihai Fuiorea, profesor Liceul Teoretic „Decebal” București / Despre educație și autoritate
Mihai Fuiorea este profesor de filosofie în cadrul Facultăţii de Filosofie din București. Pentru doi ani a fost membru al grupului de cercetări doctorale multidisciplinare „Phalanstère” la Universitatea Paris 8 Vincennes Saint-Denis. Este interesat de filosofia contemporană, filosofiile şi politicile artei, teatru şi cinema, dar şi de contracultura underground. Este membru fondator al trupei de muzică post-punk Terror Art din Craiova.
După Hannah Arendt, autoritatea este, în mod fundamental, nediscursivă, ține mai degrabă de conduită, decât de limbaj. Există o diferență majoră între autoritate și autoritarism, de fapt, între autoritate și putere. Ceea ce propun noile legi ale educației din România profesorilor nu este autoritatea, demnitatea, ci puterea: camere de supraveghere, exmatriculări, penitenţe. Care este raportul dintre educație și autoritate? Ce formă de putere este autoritatea? De ce ne plângem astăzi de lipsa de autoritate în rândul profesorilor?
Doru Căstăian, autor, profesor Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” Galați /Educaţie şi formare în epoca virtualului
Doru Căstăian este profesor de ştiinţe socio-umane la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galaţi şi la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi, profesor asociat de gândire critică şi bioetică la Facultatea de Istorie, Filosofie şi teologie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.
Nenumărate sunt provocările prin care trece educaţia în lumea contemporană. le nu sunt doar provocări de natură tehnică sau instituţională, ci deopotrivă provocări de natură epistemică şi de natură antropologică, întrucât modelele clasice ale educaţiei umaniste sunt contestate, la rândul lor, explicit sau implicit de noul ev tehnologic. Doru Căstăian a vorbit dspr mediul virtual, în special despre cel al reţelelor de socializare care oferă provocări specifice. În ce măsură educaţia may poate fi formatoare în aceste condiţii? Care sunt mijloacele pedagogice ale unei convieţuiri cu virtualul?
Sam Bunn, artist, Linz, Austria / A Sketch of a Dream of Post Education in Liberty Square
Sam Bunn, cadru didactic și artist britanic care trăiește și lucrează în Linz. Realizează filme, obiecte, povești și instalații care implică prototipuri și modalități de lucru bazate pe procese care includ de obicei umor. În prezent, pregătește o lucrare cu doi artiști mai tineri pentru expoziția de la Timișoara, urmărind o abordare colaborativă și interconectată a învățării colective.
Sam Bunn a vorbit despre absența eutopiei și despre „infrastructurile alterității”, făcând referire la Thomas More, Ruth Levitas, Brian Larkin și alții. Îmbinând experiența personală cu ample trăsături istorice, a descris relația sa cu educația în Marea Britanie și Austria și a încheiat cu un scurt tur imaginar în jurul schiței colective „A Sketch of a Dream of Post Education in Liberty Square, Timisoara, 2250”.
