Artiștii români sunt ca acasă la Novi Sad, unde a fost deschisă o nouă expoziție cu lucrări made în Romania. Capitala culturală a anului 2022 este un oraș viu, în care arta – nouă sau veche – face deja parte din ADN-ul locului. Îți trebuie doar timp și suflet ca s-o descoperi pas cu pas.
Expoziția „3E: Ecology, Ethics, Aesthetics”, curatoriată de Alina Șerban și Sava Stepanov, a fost vernisată vineri seară, la Galeria Rajko Mamuzić din Novi Sad. Ea face parte din programul Danube Dialogues, un festival internațional al artelor vizuale din regiunea Dunării. Au intrat într-un dialog despre estetică, etică și estetică Nona Inescu, Lea Rasovszky și Cristian Răduță, pe de o parte, respectiv Happy Trash Production, Adrienn Ujhazi, Nemanja Milenković, Vesna Tokin și Radomir Knežević, de cealaltă parte.
Fundația Interart Triade și Galeria Bel Art din Novi Sad sunt, de peste șapte ani, parteneri în acest festival. „Danube Dialogues se desfășoară simultan în diferite galerii și locuri alternative din Novi Sad. Festivalul a creat o rețea care numără peste 500 de artiști, istorici de artă, critici și curatori din 14 țări. El oferă o perspectivă mozaicată, care asociază formele tradiționale de expresie cu manifestările experimentale”, spune Sorina Jecza, președintele Interart Triade. Tema din acest an este Quo Vadis Mundi.
Când arta iese din muzeu în stradă
Expoziția deschisă la Galeria Rajko Mamuzić propune vizitatorului un traseu curios, de-a lungul căruia te poți considera în mijlocul unui ritual șamanic, într-un muzeu de vânătoare cu trofee, într-o zonă de reciclare sau într-un loc în care se adună jucăriile stricate. Toate obiectele primesc o nouă viață, iar imaginația privitorului le poate conferi cele mai neobișnuite atribute.
Despre asta este arta: dincolo de curente, cărți de specialitate și albume, e ceva strict personal, filtrat prin oglinda interioară a fiecăruia dintre noi. Și, chiar dacă nu-ți place sau n-o înțelegi, prin însuși faptul că ți-a stârnit o reacție, fie și una de respingere, înseamnă că și-a atins scopul. Până la urmă, indiferența e cea care doare, nu ura.
Capitala culturală în 2022, Novi Sadul e un oraș care și-a asumat din plin un alter ego artistic. E un oraș în care Tijana Palkovljević Bugarski, directorul de la Galeria Matica Srpska, a scos în stradă, pe piedestaluri special construite, sculpturi din colecțiile muzeului și le-a lăsat, pur și simplu, printre oameni. Fără teamă că vor fi vandalizate sau, de ce nu, chiar luate acasă.
De la icoane, la Jovanka Broz
La Matica Srpska poate fi vizitată, în această perioadă, și expoziția „Paralele”, realizată în colaborare cu Muzeul Național de Artă din Timișoara. Poți descoperi aici un univers care leagă, dincolo de granițe și vremuri, artiști reprezentativi pentru această parte de Europă. Cele două muzee au, de altfel, cel puțin un punct comun: ambele colecții au fost fondate la mijlocul secolului al XIX-lea, din moștenirile inițiale lăsate de Sava Tekelije și Zsigmond Ormoš.
Sunt și alte expoziții în această galerie și, chiar dacă ți s-ar putea părea că spațiul e puțin prea aglomerat, n-ai cum să nu remarci punerea în context a lucrărilor și felul în care ele sunt așezate, în așa fel încât să nu țină privitorul, fie el și mai puțin avizat, la distanță. De altfel, locuitorii Novi Sadului au fost invitați să-și aleagă lucrările preferate, care sunt evidențiate pe pereți roșii.
Tot la Matica Srpska este deschisă, în această perioadă, și o expoziție care grupează lucrări din colecția privată deținută de Jovanka Broz, soția lui Tito. Scăldate într-o lumină caldă, potențată de violetul cu schepsis ales pentru zugrăvirea pereților, sunt aici mai multe portrete ale „tovarășei Jovanka”.
District creativ, într-o fostă fabrică
Încins de soarele năucitor de final de iulie, Novi Sadul nu pare prea populat peste zi. Găsești totuși pe stradă, plimbându-se, nemți, francezi, englezi sau turci. Cei mai mulți sunt turiști, dar sunt și dintre cei care lucrează aici. Orașul e curat, spun toți, și dacă ar fi și câteva grade mai puțin în termometru, ar putea fi vizitabil mai pe îndelete.
În Novi Sad, Cetatea păcii / Tvrdjava mira, vor fi organizate, în total, în anul de capitală culturală, în jur de 500 de evenimente majore. Orașului îi vor rămâne moștenire câteva centre culturale, unele în foste spații industriale reconvertite, dar acestea nu sunt finalizate încă. Centrul cultural Slivara se află într-o fostă fabrică de prelucrare a mătăsii, parte importantă a patrimoniului industrial din Novi Sad.
În oraș se lucrează acum și la ceea ce va deveni „Cartierul creativ”. Este vorba despre o fostă fabrică de confecții metalice, aflată în proprietatea statului, unde vor fi amenajate ateliere, spații de birouri și expoziționale. „Amenajarea acestei zone a început în urmă cu aproximativ patru ani. A fost mult de lucru la capitolul infrastructură și lucrarea a fost de la început împărțită în mai multe etape. Aceasta, legată de infrastructură, a fost cea mai complicată. Vor fi aici și ateliere, dar și spații de birouri pentru companiile IT. Unele vor fi, probabil, închiriate, altele vor fi oferite ca spații de rezidență, în urma unui apel de proiecte. Nu sunt încă stabilite toate detaliile de acest fel, pentru că mai e de lucru”, ne-a explicat Vesna Latinović, fondatoarea Danube Dialogues și director al Galeriei Bel Art.
Refugiu pe malul Dunării
Există aici și Muzeul de Artă Contemporană, la intrarea căruia tronează, în lateral, un tanc. Expoziția deschisă în această perioadă vorbește despre război, despre oamenii care îl fac și despre cei care trebuie să-l supraviețuiască.
Ca o curiozitate, artiștii au decis să ilustreze și calculele oficiale ale guvernului în ceea ce privește necesitățile de bază ale unui adult. În această perioadă, cu secetă, război în Ucraina, și inflație, pe durata unei luni, se poate trăi cu exact 6,25 kilograme de făină, 250 grame de sare, 500 grame de zahăr, 750 ml de ulei, 500 grame de detergent și o bucată de săpun.
Și, dacă peste zi, când temperaturile urcă spre 40 grade, o plimbare prin oraș poate părea sport extrem, seara lucrurile se schimbă. Terasele sunt pline, se dansează în aer liber, pe ringuri de dans create în mijlocul orașului, iar malul Dunării devine locul perfect de întâlnire cu prietenii. Berea e bună, ieftină și de multe feluri, la fel ca înghețata, și trebuie să aduci cu tine doar buna dispoziție. Și neapărat să mergeți la Cetatea Petrovaradin. Perspectiva e minunată.
Una peste alta, nici la Novi Sad, ca în multe alte capitale culturale, lucrurile nu sunt perfecte. Capitala Voivodinei pare însă să fi înțeles că nu putem schimba lumea prin artă. Dar că, așa, îi putem aduce îmbunătățiri substanțiale…
