Cincisprezece tineri au realizat, în numai trei săptămâni, trei scurtmetraje de animație stop-motion. Au construit păpuși și decoruri, au filmat și au montat, dar au experimentat și cu inteligența artificială. Filmele vor ajunge în școli, iar publicul le poate descoperi luni, 26 octombrie, la Plan Zero Makerspace.
Cum se face un film de animație, de la prima idee până la imaginile care prind viață pe ecran? Cei 15 participanți la AnimaDOK 4 au avut la dispoziție șapte zile pentru a afla răspunsul, lucrând în trei echipe, sub îndrumarea unor cineaști și animatori.
Atelierul organizat de Asociația Documentor, la Plan Zero Makerspace, a inclus scrierea scenariilor, realizarea păpușilor și decorurilor, pregătirea platourilor de filmare, animația propriu-zisă și montajul. La final, fiecare echipă a prezentat câte un scurtmetraj.
Pentru Ema, pasionată de animația stop-motion încă din copilărie, experiența a fost ocazia de a vedea câtă muncă se ascunde în spatele câtorva minute de film. „Chiar am trecut prin toți pașii pentru a crea o animație stop-motion, de la păpuși, la platouri, la setupul camerelor și editare video. În fiecare zi am avut și prezentări teoretice, mentorii ne-au instruit și au fost alături de noi”, a povestit tânăra.
La atelier a participat și Ioana-Maria, venită special de la București. A studiat animație și game design și își dorea de multă vreme să înțeleagă mai bine tehnica stop-motion. „Am cunoscut tineri de vârsta mea, pasionați de animație. Nu mi-a venit să cred că am început să înțeleg și eu stop-motionul. Am vrut de mică să înțeleg cum se face treaba asta cu păpușile”, a spus ea.
Cât loc are inteligența artificială în animație?
Pe lângă tehnicile clasice, participanții au testat și instrumente de generare a imaginilor cu ajutorul inteligenței artificiale. Discuțiile au mers însă dincolo de posibilitățile tehnologiei, spre întrebările legate de originalitate, drepturile artiștilor și limitele folosirii AI.
Vlad, student la Automatică și Calculatoare, consideră că inteligența artificială poate fi utilă, atât timp cât artistul păstrează controlul asupra rezultatului. „Poate să fie un partener în procesul creativ, doar că trebuie să rămână o unealtă pe care noi o îndrumăm în direcția pe care o dorim”, a explicat el.
Nu toți cei implicați în atelier privesc însă tehnologia în același fel. Teodora Mihăilă, unul dintre mentori, cu studii de regie și un master în animație stop-motion la Barcelona, preferă să limiteze utilizarea AI la etapele pregătitoare. „Eu personal evit folosirea AI, îl folosesc doar pe partea de preproducție, dar în rezultatul final evit cât de tare pot. Pentru mine contează foarte mult procesul, iar în momentul în care iei acest proces se pierde foarte mult din identitatea artistului”, a spus Teodora Mihăilă.
Ilustratorul și animatorul Eugen Paraschivu le-a prezentat participanților instrumente AI și posibilități de folosire a acestora, inclusiv din perspectivă etică. El a atras atenția asupra utilizării, fără consimțământ, a imaginilor realizate de artiști pentru antrenarea unor sisteme de inteligență artificială. Din echipa de mentori a făcut parte și cineastul George Sorinca.
Filmele și decorurile vor ajunge în școli
Cele trei animații nu vor rămâne doar rezultatul unui atelier. Organizatorii vor merge cu ele în școli, împreună cu mini-studiourile construite de participanți și cu exemple de filme stop-motion premiate cu Oscar.
Florin Iepan, directorul Asociației Documentor, spune că proiectul ridică și problema oportunităților profesionale pentru tinerii care aleg domeniile artistice.
„Avem o generație de tineri, de 18-27 de ani, extraordinară, și întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: ce facem cu ei? Majoritatea sunt absolvenți de școli vocaționale, în special Arte Plastice. Cum putem să le dăm de lucru? Altfel îi pierdem”, a declarat acesta.
Luni, 26 octombrie, de la ora 16:30, publicul este invitat la Plan Zero Makerspace, unde vor fi prezentate filmele și va avea loc o discuție despre autenticitate, viitorul profesiilor creative și relația dintre artiști și tehnologie.
