TM2021, ca o Cenușăreasă. Robu aștepta 43 de milioane de lei, bugetul dă… 1,4 milioane

Publicat:

Proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021 este o prioritate a Guvernului PNL, dar numai în vorbe. În fapte, proiectul de buget pe 2020 prevede o sumă derizorie. Primarul Nicolae Robu spune că parlamentarii PNL de Timiș vor face amendamente pentru TM2021 și că există o explicație pentru care nu s-au alocat bani din prima.

În teorie, suntem cei mai tari. În practică, șchiopătăm la greu. La lansarea candidaturii la prezidențiale a lui Klaus Iohannis, secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, anunța că proiectul TM2021 va fi o prioritate pentru liberalii care tocmai dărâmaseră, prin moțiune de cenzură, Guvernul PSD.

- Publicitate -

Sună extraordinar, dar, când a venit vremea „decontului”, adică proiectul de buget pe 2020, Capitala Europeană a Culturii 2021 s-a trezit că are alocate „fabuloasele” sume de 700.000 de lei din credite bugetare și 700.000 lei din credite de angajament. În total, 1,4 milioane de lei. Adică vreo 350.000 de euro! Și asta, în anul care pregătește 2021, când Timișoara ar trebui să fie unul dintre cele mai vizitate orașe ale Europei.

Robu: Mi s-au explicat rațiunile tehnice

Lovitura este dureroasă pentru administrația liberală a Timișoarei. Nu mai departe de acum o săptămână, primarul Nicolae Robu anunța că a trimis o scrisoare oficială guvernului, prin care îi cerea să respecte OUG 42 și Legea 198, care prevăd sume importante și obiective ambițioase pentru infrastructura culturală a Timișoarei.

Ce spune acum Robu? Că i-ar fi plăcut să găsească în proiectul de lege a bugetului „sume ce se ridică la un total de 43,3 milioane de lei pentru 2020, dintr-un total de 105,8 milioane de lei, aprobați și ei prin aceeași lege, până în 2022”. De ce nu s-a putut? Nu știm, dar lui Robu i-au fost „explicate rațiunile tehnice pentru care nu s-a putut asigura asta”, însă el a ales să nu le facă publice.

Ne putem imagina însă. Dacă dăm timpul înapoi, cam acum 3 săptămâni, explicația edilului șef pentru lăsarea pe dinafară a Capitalei Culturale la rectificarea bugetară venea sec: „Situația financiară moștenită este foarte critică, se dorește reducerea cât se poate a deficitului bugetar. Evident, PNL nu vrea să se ajungă la tăieri de salarii, de pensii și așa mai departe”.

Premierul Orban „a înțeles importanța” TM2021. După ce s-a făcut bugetul

Ce urmează? Spune tot primarul: „Important este că, în discuția avută pe subiect cu dl Prim-ministru Ludovic Orban, Domnia Sa a înțeles importanța acestei finanțări încă de la început de an – și nu de la prima rectificare – în primul rând pentru că avem de făcut cu acei bani atâtea și atâtea lucruri, angajate instituțional de Guvernul României, inclusiv în raport cu Comisia Europeană și timpul este foarte scurt și în al doilea rând și pentru că forul european ne monitorizează în privința stadiului obiectivelor și virării banilor de către fiecare partener -Guvern, Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timiș”.

Încercăm o traducere grosolană: dacă nu se purta o discuție cu premierul Orban, TM2021 ar fi fost, pare-se, lăsată pe dinafară până la prima rectificare bugetară! Robu admite acum și că există un avertisment legat de finanțarea proiectului, venit de la experții Comisiei Europene, lucru negat, deși nu categoric, acum jumătate de an.

Revenind, „parlamentarii PNL de Timiș vor face amendamentele de rigoare, iar Guvernul le va lua în considerare în etapa definitivării proiectului înaintea supunerii sale la vot”. Guvernul Orban își va asuma răspunderea pe buget luni, 23 decembrie.

Banii ar fi venit grămadă în 2021

Potrivit proiectului de buget, în 2021 ar urma să fie alocată suma de 80,9 milioane de lei credite de angajament și 79,4 milioane de lei credite bugetare. E ca și cum specialiștii din ministere au convingerea că porcul poate fi îngrășat chiar în ajun de Ignat… pentru că altfel cum să crezi că poți pregăti un program de ținută, într-un an de referință pentru România, chiar în anul respectiv?

Potrivit OUG nr. 42/2019, programul Timișoara Capitală Europeană a Culturii se va implementa în perioada 2019-2022, în limita sumei de 52,9 milioane de lei, pentru proiectele și acțiunile finanțate prin Asociația TM2021. „Finanțarea nerambursabilă a programului se asigura anual pe baza unui contract încheiat între Asociație și Ministerul Culturii. Din 2020, alocarea sumelor se va aproba numai după prezentarea de către Asociație la Ministerul Culturii, Consiliul Local al Timișoara și, după caz, Consiliul Județean Timiș, până la sfârșitul lunii ianuarie, a unui raport de activitate si a unui raport financiar”, mai scrie în proiectul de buget.

TM2021 are proiecte de infrastructură. Dar atât.

Să mai spunem că în anexa OUG pentru TM2021 sunt șase proiecte de infrastructură, care totalizează peste 114 milioane de lei. Suma cea mai mare, care depășește 77 de milioane de lei, este pentru reabilitarea Filarmonicii Banatului. Vestea oarecum bună, în condițiile date, este că, prin derogare de la lege, municipalitatea va putea lucra la aceste proiecte și după 2021. „Sumele rămase neutilizate la sfârșitul anului bugetar de către municipiul Timișoara, respectiv județul Timis, după caz, se reportează. Rămân la dispoziția acestora, urmând a fi utilizate cu aceeași destinație în anii următori, până la finalizarea obiectivelor de investiții, dar nu mai târziu de sfârșitul anului 2022”, scrie în proiectul de buget al Ministerului Culturii.

Pe de altă parte, niciunul dintre obiectivele de infrastructură asumate prin dosarul de candidatură nu este început. Celebrul MultipleXity, punctul forte din Bid Book, va avea proiect undeva la începutului anului 2020.

Ca o comparație, cu 44 de zile înainte de ceremonia oficială prin care va prelua titlul de Capitală Europeană a Culturii 2020, Rijeka are un Muzeu de Artă Modernă și Contemporană finalizat, un hub educațional finalizat de asemenea, un complex care va găzdui biblioteca națională, teatrul de păpuși și alte facilități care va fi dat în folosință în iunie 2020, și un Muzeu Municipal gata în proporție de 80%, care va fi deschis publicului în aprilie 2020. Sunt totuși și în Croația două proiecte întârziate.

Altfel, primarul Nicolae Robu s-a apucat și de făcut un nou sondaj pe Facebook. El își întreabă prietenii virtuali dacă sunt de acord cu felul în care și-a exprimat poziția față de atitudinea jignitoare a guvernului PNL față de Timișoara. Poate mai indicat era să-i întrebe dacă vor ca el să apară din nou în public cu deja celebra foaie pe care scria „ZERO”, când venea vorba de atitudinea guvernului PSD.

- Publicitate -

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Articole similare

Articole recente

- Publicitate -spot_img