TM2023. Comisia Europeană cere colaborare, are șase recomandări și dă o temă de casă

Șase recomandări și o temă de casă de făcut până la 1 septembrie. A apărut raportul oficial al Comisiei Europene, pe tema Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Echipa de monitorizare vorbește despre un anumit „grad de incertitudine”, legat de structura care va gestiona proiectul, pe modelul descentralizat propus de PMT. Diplomatic, atrage atenția și îndeamnă la colaborare.

TM2023

Întâlnirea de monitorizare a avut loc online, în luna iunie. Comisia a fost formată din Else Christensen-Redžepović, Suvi Innilä și Jorge Cerveira Pinto, din partea Parlamentului European, Dessislava Gavrilova și Paulina Florjanowicz, din partea Consiliului Europei, și Jelle Burggraaff și Beatriz Garcia, reprezentând Comisia Europeană. Raportul a fost trimis inițial în formă de draft către toate părțile implicate din România – Ministerul Culturii, PMT, CJ Timiș și Asociația TM 2023 – pentru ca acestea să facă observații, dacă este cazul. Ulterior, el a fost publicat pe site-ul Comisiei Europene.

Potrivit datelor prezentate în ședința de monitorizare, de Ministerul Culturii „este în plină derulare procesul de schimbare a legislației naționale, pentru a permite finanțarea multianuală în domeniul culturii”. Cele două scenarii avute în vedere în acest moment sunt fie transferul fondurilor de la guvern la autoritățile locale, cu AFCN ca structură complementară, fie preluarea integrală prin AFCN.

Între colaborare și incertitudine

„Primarul și-a susținut ideea de a distribui sarcinile și responsabilitățile în ceea ce privește programul de Capitală Europeană a Culturii între mai multe organizații, creând un ecosistem mai larg pentru implementarea acestuia. O parte din acest proces a început deja în luna martie, după înființarea Centrului de Proiecte. De asemenea, pentru că nu există director artistic din vara lui 2019, se intenționează recrutarea unui mic grup de curatori, care să reevalueze programul în viitorul imediat.

Totuși, răspunsurile la întrebările legate de managementul și dezvoltarea programului conțin un anumit grad de incertitudine; din acest motiv, Panelul este îngrijorat că va dura destul de mult timp până când va fi funcțională o nouă structură care să poată asigura coerența anului de Capitală Europeană a Culturii”, scrie în raport.

Reprezentanții europeni au sesizat și au subliniat în raport lipsă de încredere manifestată de primărie – prin vocea lui Dominic Fritz – față de Asociația TM2023. „Cea mai mare provocare este, dincolo de problemele legislative și structurale, lipsa de încredere dintre autoritățile locale și managementul Asociației (…) Comisia de monitorizare apreciază discuțiile deschise purtate între părțile implicate și consideră că există voință pentru ca proiectul să fie un succes. Cu toate acestea, își exprimă îngrijorarea legată de această situație, în condițiile în care nu există un plan clar care să indice cum vor fi depășite cât mai rapid aceste provocări”, continuă aceeași sursă.

Șase recomandări

1. Comisia de monitorizare încurajează stakeholderii de la TM2023 să facă tot ce este necesar pentru a rezolva rapid situația. Scopul este asigurarea unui an 2023, de Capitală Europeană a Culturii, coerent și solid. Nu mai este timp de invocare a unor obstacole și provocări, drept scuze pentru a nu lua măsurile care se impun și pentru a căuta vinovații. Este momentul să fie pusă în practică soluții clare, iar stakeholderii ar trebui să lucreze împreună pentru atingerea acestui obiectiv.

2. Găsirea unei soluții pentru finanțarea multianuală este crucială pentru succesul acestui proiect. Procesul legislativ pentru rezolvarea acestei situații este în derulare la nivel guvernamental și ar trebui finalizat până la sfârșitul lunii august 2021. Pentru a asigura finanțarea Capitalei Culturale chiar și în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, ar putea fi utilă găsirea unori structuri opționale, în paralel cu procesul legislativ.

3. Comunicarea și încrederea dintre autorități și Asociație sunt la un nivel foarte scăzut. Acest lucru ridică serioase îngrijorări, iar Comisia de monitorizare recomandă luarea imediată a unor măsuri pentru a rezolva această problemă. Susținerea puternică din partea stakeholderilor politici este o condiție a succesului. Experiențele anterioare au demonstrat că un proiect de Capitală Europeană a Culturii prins în lupte politice este serios afectat și este pus în pericol.

4. Un model descentralizat, în care diferitele aspecte ale implementării proiectului de Capitală Europeană a Culturii sunt împărțite între mai multe organizații, ar trebui evitat, atât din cauza specificităților unui astfel de proiect, cât și din cauza timpului foarte scurt rămas la dispoziție, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea unui program coerent, care să urmeze viziunea și aspirațiile enunțate în dosarul de candidatură. Modelul ales trebuie să stabilească exact cine gestionează, pe plan local, proiectul.

5. Având în vedere stadiul în care se află programul de Capitală Culturală și timpul foarte scurt, Comisia recomandă ca toate eforturile să fie concentrate în pregătirea unui program bazat pe proiectele prezentate în bidbook. De aceea, programul pre-2023 trebuie limitat, iar apeluri adiționale de proiecte trebuie lansate doar după ce programul de bază pentru 2023 a fost asigurat.

6. Deoarece programul trebuie să fie un amestec echilibrat între propuneri locale și artiști internaționali, una dintre prioritățile pentru dezvoltarea lui trebuie să fie parteneriatele de înaltă calitate artistică, încheiate cu organizații europene.

Temă de casă, până la 1 septembrie

Comisia de monitorizare cere, de asemenea, ca, până la 1 septembrie 2021, să fie redactat un plan de proiect. Acesta nu trebuie să aibă mai mult de șapte pagini care să conțină detalii legate de:

  • structura organizațională, cu mandate și responsabilități clare pentru fiecare entitate implicată, dar și cu o descriere a canalelor de comunicare care să asigure coerență și un modus operandi bazat pe spiritul de echipă
  • dezvoltarea programului cultural, cu precizări clare despre 1. cine va decide asupra conținutului și finanțării proiectele culturale; 2. care sunt proiectele care vor forma programul pentru 2023, bazate pe al doilea bidbook, și statusul actual al acestor proiecte; 3. cum va fi asigurată dimensiunea europeană a acestui proiect; 4. după ce programul de bază este asigurat, care ar putea fi propunerile și principiile (de ex, apeluri deschise de proiecte) cu care ar putea fi completat acest program
  • o evaluare realistă a proiectelor de infrastructură și statusul lor, așa cum ar putea arăta ele în ianuarie 2023
  • o schemă fezabilă de monitorizare și evaluare
  • lista principalelor ținte și obiective în perioada 1 septembrie 2021 – 31 decembrie 2023, cu termen clar pentru fiecare dintre ele

Premiul Melina Mercouri, decizie la anul

Comisia va decide dacă va solicita și alte rapoarte sau întâlniri, după ce va primi acest plan.

„La finele celei de-a treia întâlniri de monitorizare, în toamna lui 2022, Comisia va face recomandări legate de acordarea, către TM2023, a Premiului Melina Mercouri. Premiul va fi plătit până la finele lunii martie a anului de Capitală Europeană a Culturii, în cazul în care orașul respectiv își onorează angajamentele luate în faza de candidatură, dacă respectă criteriile Comisiei Europene și dacă ia în considerare recomandările făcute în rapoartele de selecție, respectiv monitorizare”, mai scrie în raport.

În ultima ședință AGA de la Asociația TM2023, desfășurată în 19 iulie, primarul Dominic Fritz a spus un pic altceva legat de acest premiu. „Am primit chiar astăzi decizia Comisiei Europene, de înmânare a premiului, «prize decision on the award of Melina Mercouri Prize to Timișoara 2023», în care este stipulat că «the prize winner» este municipiul Timișoara, în care sunt 5 condiții în care acest premiu va putea fi acordat (…) Și mai sunt niște general conditions, care toate repetă această înțelegere principială, că este un contract între Comisie și oraș. În acest sens, asociația nu poate să aibă un monopol asupra implementării programului cultural și în acest sens bineînțeles că este și alegerea primăriei, dacă vrea să finanțeze asociația în continuare sau, dacă nu, vrea să finanțeze de fapt programul cultural”, a afirmat acesta.

Fritz a invocat, în ședință, aceleași condiții trecute în raportul Comisiei de monitorizare.

Raportul îl va face PMT, spune Fritz

Raportul solicitat de Comisia de monitorizare va fi făcut, potrivit declarațiilor lui Dominic Fritz, de Primăria Timișoara.

„Tocmai am angajat, de exemplu, o persoană pentru Capitala Culturală. Știți că și în noua organigramă am înființat acest nou serviciu de cultură și turism, cu un compartiment Capitală Culturală. Deci creștem această echipă. În continuare, este și Simona Fiț, consiliera mea pe tema asta, deci cu resursele pe care le avem momentan vom lucra, încă o dată, împreună cu Ministerul Culturii la această temă”, ne-a declarat Dominic Fritz.

La Elefsina, comisia de monitorizare a făcut 15 recomandări și a cerut un raport de 5-7 pagini, care trebuie prezentat până în 15 noiembrie 2021. Acesta trebuie să includă date despre stadiul programului, o listă referitoare la cooperarea cu artiști locali și internaționali, organizații și rețele culturale, stadiul proiectelor de infrastructură și o privire de ansamblu asupra bugetului. Una din problemele identificate la Elefsina este că „în Grecia și în Europa nu se prea știe că orașul este Capitală Europeană a Culturii”.

La Veszprém sunt 10 recomandări și, de asemenea, un raport de făcut până la jumătatea lunii noiembrie. Comisia a remarcat numărul mare de angajați care lucrează deja la proiect, adică 70 de persoane, și cere o strategie mai clară. De asemenea, una dintre recomandări se referă la dezvoltarea unor parteneriate cu organizații Internaționale, considerată una dintre priorități.