Ruga Timișoarei, reinventată. Face parte din Banatica, noul concept al Casei de Cultură

Ruga Timișoarei este, în fiecare lună septembrie, un eveniment foarte așteptat de localnici. Primarul e, de obicei, „nașul” rugii și deschide festivitățile unde jocul și voia bună sunt la ele acasă. În 2021, Casa de Cultură a decis să reinventeze conceptul și așa a apărut Banatica.

„În acest an, Banatica aduce trei zile dedicate multiculturalității bănățene de sorginte folclorică, cu tot ce are ea mai bun. Astfel, Ruga Timișoarei, organizată vineri, 10 septembrie, este urmată, pe 11 septembrie, de activități propuse de minoritățile cu care trăim, de atâta vreme, în Cetatea ce ne este casă. Ziua de duminică, 12 septembrie, este dedicată Sfântului Iosif, el însuși dintr-o familie de aromâni”, transmite Casa de Cultură a Municipiului Timișoara.

Programul nu a fost încă stabilit, dar în acest „creuzet al prieteniei” se vor regăsi, potrivit aceleiași surse, expoziții, teatru, muzică, degustări de produse tradiționale, ateliere de dansuri și instrumente populare, parade ale costumelor, spectacole folclorice cu soliști îndrăgiți.

În 2022 o să avem iar Festivalul Inimilor

Până acum, Ruga Timișoarei, eveniment de sine stătător, dura două zile. Primarul era naș și deschidea, în prima zi, jocul. Banatica, noul concept anunțat acum de Casa de Cultură, se va ține în Parcul Rozelor, unde scena e încă în șantier, dar nu numai. Potrivit agendei culturale, „organizarea unei ceremonii la Catedrala Mitropolitană, organizarea de concerte corale în diferite biserici, paradă minorități, spectacol Ansamblul Timișul – 15 septembrie”, adică Ruga Timișoarei, vor costa 100.000 de lei. Mult mai puțin, de exemplu, decât „Străzi pentru comunitate”.

Casa de Cultură anunță, cu această ocazie, și că, „după doi ani de incertitudine pandemică”, Festivalul Inimilor va fi reluat în 2022.

Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș este celebrat întotdeauna în 15 septembrie, sărbătoarea fiind al doilea hram al Catedralei Mitropolitane. Născut în Dalmația, dintr-o familie de creștini vlahi, el a trăit în perioada 1568 – 1656 și a fost considerat un făcător de minuni încă din timpul vieții. În perioada în care a fost mitropolitul Timişoarei a reuşit să stingă, prin rugăciunile sale, un incendiu puternic care mistuise aproape toată partea de vest a oraşului. Ultimii ani și i-a petrecut la mănăstirea de la Partoş. Sfântul Iosif cel Nou a fost îngropat direct în pământ, fără sicriu, doar cu o cărămidă sub cap, la dorinţa sa, deoarece „din pământ a fost făcut şi în pământ va merge”.