Prefectul de Timiș a aflat, în sfârșit, că Podul Mihai Viteazu e nesigur. Așa că a făcut o ședință

Podul Mihai Viteazu

E bine când prefectul de Timiș citește presa și cheamă la discuții diverse „comitete și comiții”. Nu e la fel de bine când același demnitar constată doar că există o „strategie”. De fapt, în centrul Timișoarei există o structură foarte circulată, pe care trec zilnic mii de mașini și care nu mai este sigură. Și nu de ieri, de azi.

Zilele trecute, colegii de la Opinia Timișoarei readuceau în atenție cazul Podului Episcopal – Podul Mihai Viteazu. Există, încă din 2018, o expertiză care a identificat probleme în structura de rezistență a podului. Specialiștii stabileau că este nevoie de impunerea unor restricții, dar că mult mai importantă este reabilitarea integrală a podului. Au fost introduse unele restricții de tonaj, dar și unele legate de numărul autobuzelor, troleibuzelor și autocamioanelor, astfel încât pe pod să nu circule mai mult de un singur autovehicul greu.

Restricțiile sunt în vigoare și acum, dar nu verifică nimeni dacă ele sunt respectate, iar în ceea ce privește numărul de autovehicule grele, vă reamintim doar că pe acolo trec vreo trei linii de transport public, autobuze și troleibuze.

Poliția să stea pe pod

Prefectul Mihai Ritivoiu, în același timp președintele PSD Timișoara, a dovedit că este, deopotrivă, cititor de presă locală și cetățean preocupat de binele orașului. A convocat, așadar, Comisia de Siguranță Rutieră, „pentru discuții referitoare la siguranța Podului Episcopal (Mihai Viteazu)”, chiar după apariția articolelor din Opinia Timișoarei.

Iată și concluziile, postat atât pe pagina prefectului, cât și pe cea a PSD Timiș: „Problema siguranței podurilor este în atenția Primăriei Timișoara, existând o strategie în acest sens. Au fost depășite asperitățile dintre Primărie și Direcția de Cultură. Primăria a renunțat la varianta cu două benzi pe sens și în prezent se așteaptă clarificările proiectantului pentru avizul Direcției de Cultură.

Abia apoi se poate demara o procedură de licitație pentru proiectare și execuție, după ce se identifică și sursele de finanțare; Există în prezent restricții de trafic pe pod. Dacă sunt respectate, nu e nicio emoție. Dar ce ne facem dacă vine un nebun cu un TIR de 40 de tone care nu ține cont de ele? Am solicitat ca echipajele Poliției Rutiere și ale Poliției Locale să urmărească subiectul cu atenție și să pedepsească eventualele încălcări ale regimului de tonaj pe pod”.

Poveste din 2020

O să-i reamintim totuși reprezentantului guvernului în teritoriu că Primăria Timișoara și Direcția de Cultură s-au întâlnit în instanță în 2020, din cauza acestui pod. Municipalitatea propunea un proiect de reabilitare respins însă de cei de la Cultură.

„Am avut trei variante pentru reabilitarea Podului Mihai Viteazu. Prima variantă presupune lărgirea podului la patru benzi, cu trotuare și piste de biciclete pe pod. În urma discuțiilor cu Direcția pentru Cultură, a picat, ca să nu modificăm parapetul. La a doua variantă am căzut de acord să facem piste de biciclete și trotuar pe două pasarele laterale sub formă de arc. Nu se demola nimic, se consolida podul, iar pe pasarele se amenaja circulația pietonală și pentru biciclete. La propunerea celor din DJC, există și a treia variantă de reabilitare, cu pasarele mai îndepărtate. Am agreat și această variantă, fără demolarea parapetului, ca să putem consolida podul”, spunea Culiță Chiș, la acea vreme șeful Direcției Generale de Drumuri din PMT.

Comisia zonală de monumente, care acoperă patru județe și este numită prin ordin al ministrului Culturii, a respins toate propunerile primăriei, așa că aceasta s-a adresat instanței, dar n-a avut succes.

Nedumerire de prefect sau cum se roagă Ritivoiu de proiectanți

Au trecut de atunci patru ani, iar la pod nu s-a făcut încă nimic. Potrivit viceprimarului Ruben Lațcău, urmază să înceapă, în câteva săptămâni, unele lucrări de reparații. „Vor fi curățate și sigilate rosturile, va fi tratată cu SICA armătura corodată, astfel încât să fie stopată, pe cât posibil, extinderea zonei afectate. Noi suntem în discuții cu proiectantul încă de anul trecut, pentru modificarea proiectului. Podul va fi refăcut exact așa cum este”, ne-a declarat Lațcău.

De proiect se ocupă Pod Proiect SRL, firmă din Iași care a avut mai mult contracte cu primăria, inclusiv pentru podurile din Iosefin, pasarela de la Parcul Copiilor sau pasarela Gelu.

„N-am să înțeleg de ce proiectanții pentru reabilitarea mai multor poduri din Timișoara au fost aduși chiar din Iași de fostele administrații. Asta în condițiile în care Politehnica Timișoara are specialiști redutabili în domeniu (…) În prezent, stăm și așteptăm completări la documentație. Dintre toate atribuțiile funcției de prefect, una din cele mai ingrate pentru mine este să mă rog de proiectanți să aducă completările solicitate în timp util și am făcut-o de nenumărate ori, pentru majoritatea marilor proiecte de infrastructură din Timiș! N-ar strica o înăsprire a legislației pe acest subiect. Pentru că riscăm să ajungem o țară ținută captivă de proiectanți care nu-și fac treaba cum trebuie”, filosofează prefectul de Timiș.

Podul are 110 ani

Realitatea este însă mult mai prozaică. Proiectanții au fost „aduși chiar din Iași” pentru simplul motiv că au fost singurii care s-au prezentat la licitații, lucru de altfel verificabil în sistemul electronic. Și, dacă tot vorbește de înăsprirea legii în ceea ce privește relațiile cu proiectanții, Mihai Ritivoiu ar putea fac echipă cu Ruben Lațcău, care susține că e foart greu de lucrat cu unele firme. Iar PSD și USR ar putea depune împreună un proiect de lege.

Podul Episcopal a fost inaugurat în 1914, înlocuind vechiul pod de lemn construit în 1718. Proiectul inţial prevăzuse amplasarea, pe balustrade, a patru statui care să reprezinte episcopi româno-catolici. Din cauza izbucnirii războiului, sculptorul n-a mai onorat comanda. Podul are zece metri lățime și câte 2,5 metri pe lateral, pentru pietoni.

About Post Author