Centrul Cultural Kuncz a atras patru oferte, așa că primăria trebuie s-o aleagă acum pe cea mai bună. Banii pentru construcția acestui centru, asumat în dosarul de candidatură pentru Capitala Culturală Europeană, vin de la UE.
Proiectul pentru Centrul Cultural Kuncz, făcut încă din 2019 de o firmă din Bozovici, ar putea intra, în sfârșit, în lucru. Licitația organizată de Primăria Timișoara, cu termen prelungit de depunere a ofertelor, a atras patru firme sau asocieri. Acestea vin de la Nedex Grup, Bauerhof Agrobanat – Cazicom SRL – Praetoria Construct – First Business Protect SRL, Mist Lider Construct SRL – Audiotech Multimedia Group și Extra-Prompt – High System Solutions – Lift-Arg – Velica Mur Company SRL – IM Juravle – Group Elecs.
Suma maximă oferită este 6,6 milioane de lei, cu TVA,adică 1,3 milioane de euro. „Vom construi o clădire pe trei niveluri, vom oferi servicii sociale, un after-school pentru copiii din zonă, un centru cultural, o sală de spectacole, ca să aducem cultura în cartiere. Acest centru, dacă totul merge bine, va fi construit în 24 de luni de la ordinul de începere a lucrărilor”, spunea, la începutul anului, primarul Dominic Fritz, după ce Ministerul Dezvoltării a semnat contractul de finanțare prin POR pentru centrul din Kuncz.
Asumat în bidbookul TM2023
Construit pe teren de 966 mp, centrul va avea o sală de spectacole, săli de curs pentru dans, lecții de vioară, atelier de artă și after-school, dar și o zonă de zi pentru copii. Contractul pentru execuția lucrărilor are o durată de 20 de luni. PMT trebuie să studieze acum ofertele și să decidă dacă vreuna dintre ele este cea potrivită.
Centrul Cultural și Educațional Kuncz este unul dintre obiectivele de investiții prevăzute în bidbook-ul cu care Timișoara a câștigat titlul de capitală europeană a culturii. El este descris drept „un centru comunitar pentru educație culturală și alfabetizare în cel mai sărac cartier din Timișoara”. Potrivit aceluiași bidbook, centrul din Kuncz ar urma să găzduiască traseul „Invizibil/vizibil – Deconstrucția stereotipurilor și depășirea marginalizării comunităților rome din Timișoara și din Europa”.
