Nu se pot întâmpla minuni. Concluzia dezbaterii pe finanțarea reabilitării de clădiri istorice

Peste un ceas a durat dezbaterea publică pe tema noului program de sprijin financiar al PMT pentru renovarea clădirilor private. Mai sunt de pus la punct unele detalii legate de zonele prioritare și sunt și lucruri care nu vor putea fi puse în practică.

clădiri istorice

La jumătatea lunii mai, primarul Dominic Fritz anunța relansarea programului de sprijin financiar pentru proprietarii de clădiri vechi. „Sperăm ca la mijlocul lunii iunie să intre în vigoare. PMT va acorda finanțare în zonele de actiune prioritare: Cetate, Iosefin, Traian (…) Avem o anexă cu clădirile istorice. Vom reclădi echipa de consultanță tehnico-economică, pentru ca aceasta să poată îndruma asociațiile de proprietari în demersurile de reabilitare”, spunea acesta.

Propunerea administrației are două variante de finanțare. Una este pentru imobilele care sunt monument istoric sau fac parte dintr-un ansamblu istoric. „În acest caz este vorba de un grant de 20% din valoarea lucrărilor eligibile, iar 80% dăm sub formă de finanțare rambursabilă. Au 10 ani să dea înapoi acești bani în baza unui contract de ipotecă imobiliară (…) Pentru clădirile din situri este vorba de o finanțare rambursabilă de 50%, cu returnare în 10 ani”, spunea Fritz.

Marți după-amiază a avut loc dezbaterea publică pe acest proiect de HCL. El a fost prezentat, în linii mari, de consilierul USR Paula Romocean. Ea a fost și cea care a răspuns la majoritatea întrebărilor puse de participanți.

Primăria alege constructorul

Proprietarii de imobile care ar putea beneficia de o astfel de finanțare s-au declarat nemulțumiți, de exemplu, de faptul că primăria va fi cea care va organiza licitațiile pentru găsirea unui constructor. Oamenii au invocat procedurile greoaie și și-ar fi dorit să facă selecție de oferte, prin asociația de proprietari, așa cum se face la orice lucrare de întreținere de la un imobil. O astfel de variantă este însă exclusă, având în vedere că finanțarea se va face cu bani de la bugetul local.

S-a cerut, de asemenea, o scutire de impozit pentru cei care au efectuat, pe bani proprii, măcar o parte din lucrări. „Nu am luat în calcul în procedura actuală realizarea unor lucrări parțiale de genul repararea învelitorii… O să vă răspundem ulterior. Nu știu dacă e neapărat o idee bună, pentru că ar încuraja realizarea doar a unor lucrări și altele vor fi amânate. O să analizăm”, a răspuns Paula Romocean.

Reținere față de ipotecă

În discuție a intervenit și unul dintre proprietarii imobilului de pe Mercy 1, care au depus cerere de finanțare pe actuala procedură rămasă moștenire de la fosta administrație. Oamenii au făcut pe cheltuiala lor lucrări de consolidare și, în ultimii trei ani, și-au întocmit documentația tehnică. Acum îndeplinesc condițiile pentru a putea primi bani de la primărie. Pentru că regulile urmează însă să se schimbe, vor fi nevoiți să reia procedura. Nici în cazul lor nu se poate face o excepție.

O altă problemă este ipoteca pe locuințe, lucru care nu va fi prea ușor de acceptat de proprietari. „Sunt președintele unei asociații de proprietari de pe strada Caraiman. Proprietarii de apartamente de acolo sunt persoane foarte în vârstă și au reținere față de acei 80% din suma primită ca și cu garanție ipotecară. Asta ar însemna că ei ar trebui să garanteze cu locuința lor creditul luat. Trebuie să le explic foarte clar și răspicat ca să putem iniția accesarea acestui program”, a spus Mircea Balaniuc.

„Sumele nu vor fi atât de mari”

Răspunsul Paulei Romocean a venit repede. Potrivit acesteia, oamenii nu ar trebui să-și facă griji, pentru că sumele pe care le vor avea de returnat nu vor fi uriașe. „Trebuie să le explicați că vor încheia un contract de ipotecă. Dar trebuie să le explicați și că sumele nu vor fi atât de mari încât să aibă emoții că-și vor pierde apartamentul sau că vor fi afectați financiar foarte tare. Bineînțeles că în caz de neplată vor fi executați, dar nu vorbim de niște sume care să fie ca într-un contract de ipotecă cu banca”, a explicat consilierul local.

Asociațiile de proprietari vor avea și reprezentanți în comisiile de licitație. „Cred că este important să le mai explicați, tot pentru liniștea lor, că în comisia de licitație pentru aceste lucrări, asociația de proprietari va avea dreptul să-și numească un reprezentant. Vor putea controla modul în care se desfășoară licitația și suma pentru care se încheie contractul, respectiv cota parte care revine fiecăruia”, a completat Paula Romocean.

E discutabil însă acest ultim aspect. Câtă vreme, în sistemul public, criteriul principal de atribuire a unui contract este prețul cel mai mic, lucrurile sunt relativ clare.

Cine nu vrea nu poate fi obligat

O altă chestiune este legată de refuzul unor proprietari de a face lucrări de reabilitare, deși sunt supuși deja supraimpozitării. „Sunt proprietar în Piața Sinaia, pe 60% dintr-o clădire istorică. Am fost supraimpozitat până acum, sunt cu banii pregătiți, niciun vecin nu vrea să facă fațada în afară de mine. Ce fac, sunt amendat în continuare sau legea mă pune să plătesc pentru toată fațada și apoi în instanță să-mi recuperez banii? Aveți o soluție?”, a întrebat un alt partipant la dezbatere.

Nici în astfel de cazuri primăria nu poate interveni, spune Paula Romocean. „Din păcate, nu avem o soluție, dar este o problemă pe care ar trebui să o studiem. Ar trebui să aveți anumite pârghii în cazuri de genul acesta. În cazul dumneavoastră sunteți doar unul, dar sunt clădiri unde toți proprietarii vor și unul nu vrea și din cauza asta plătesc toți impozitul mărit. Noi nu putem interveni”, a afirmat aceasta.

„Trebuie să fim realiști”

În program nu se vor putea înscrie nici cei care au început deja lucrările de reabilitare pe surse de finanțare proprii. Se studiază însă posibilitatea ca ei să fie cumva scutiți de impozite.

În cazul în care acest program de finanțare nu va funcționa nici el, administrația locală nu are pregătită o alternativă. „Autoritatea publică locală nu poate să intervină pe imobile private decât în limita legislației actuale. Am venit cu acest nou regulament și vom încerca să menținem contactul cu cei interesați, ca să-l facem funcțional. Luăm în calcul inclusiv modificarea lui de absolut câte ori este nevoie, până când va funcționa”, mai spune consilierul local.

Pe lista clădirilor care pot primi finanțare prin acest proiect sunt în jur de 500 de imobile. Nimeni nu poate face o estimare a numărului celor care ar putea fi reabilitate. „Să nu ne așteptăm la minuni. Cei care s-au decis și au documentațiile tehnice întocmite să spunem că vor reuși într-un termen destul de scurt să acceseze aceste fonduri. (…) Totul va depinde de modul în care va funcționa programul și de încrederea pe care o vor avea oamenii. Minuni nu se pot întâmpla. Trebuie să fim realiști”, a conchis Paula Romocean.