Consultarea publică pentru Traseul Revoluției are primele concluzii. Au fost 35 de propuneri, din care 20 au fost preluate de proiectanți. Va lipsi din acest traseu locul în care a căzut prima victimă în Decembrie 1989 și nu e singurul minus. Într-un viitor neprecizat vor fi însă incluse și alte puncte fierbinți, promit proiectanții.
Contractul pentru proiectarea Traseului Muzeal al Revoluției a fost semnat de Primăria Timișoara în august 2022, cu asocierea Q Group Proiect SRL București – Balthasarh SRL Timișoara. Prețul este de 792.000 lei, cu TVA, pentru un contract întins pe durata a 21 de luni, inclusiv asistența tehnică pe durata de execuție a lucrărilor. Unul dintre acționarii liderului de asociere este Cosmina Goagea, care face parte din echipa curatorială a Centrului de Proiecte al PMT.
În decembrie 2022 a început consultarea publică pe baza primei propuneri a echipei de proiectanți. Ea prevede amenajarea unui sistem modular de spații publice compacte, amplasate în nouă zone din proiect, utilizând materiale precum bronz sau granit turcoaz. Fiecare zonă va avea texte explicative despre ce s-a întâmplat în Decembrie 1989 și un citat dintr-o mărturie a unui participant direct la evenimente. În fiecare loc va exista un text, inclusiv în Braille, care trimite la platforma de realitate extinsă (virtuală/augmentată/mixtă) a proiectului.
Traseul Revoluției oferă „o imagine de ansamblu”
Consultarea pe Traseul Revoluției a durat o lună, iar acum participanții au primit feedback de la reprezentanții PMT. În cele patru săptămâni cât au putut fi făcute sugestii au fost primit 35 de propuneri, din partea a 10 persoane. Cei mai activi au fost revoluționarii Corneliu N. Vaida și Sorin Oprea, cărora li s-a adăugat Sebastian Novovic, de la Druckeria. Proiectanții au preluat 20 din aceste propuneri.
Cei care au decis să se implice în consultarea publică au reclamat, printre altele, folosirea unor texte considerate „siropoase”, dar nominalizarea ca atare a premierului Constantin Dăscălescu, în condițiile în care componența delegației timișorene care a mers să discute cu acesta nu a fost detaliată.
„Esența acelui moment este că el era primul-ministru, un om cu o putere extraordinară, pe care timișorenii, prin reprezentanții lor, l-au înfruntat. Nu poți arăta curajul lui David, decât menționându-l pe Goliath (…) Ne-am propus să oferim o imagine de ansamblu, care mai apoi să declanșeze o căutare personală. Propunem ca platforma online a acestui proiect să devină în timp o sursă de informație centralizată, cu mărturii ale participanților la evenimentele din Decembrie 1989 de la Timișoara. Astfel, locurile memoriei pe care le-am propus vor putea fi întregite cu mult mai multe informații”, sună răspunsurile proiectanților. Numele lui Dăscălescu nu va fi precizat.
„Loc care obligatoriu trebuie marcat și inclus în traseu”
Cele nouă zone de intervenție propuse pentru acest traseu sunt Piața Sfânta Maria, Podul Traian, Piața Operei, Piața Libertății, Piața Sf. Gheorghe, CJT – Prefectura, Băile Neptun, Cimitirul Eroilor și Calea Martirilor.
„Ați omis locul unde a fost prima victimă a Revoluției – Rozalia Popescu, călcată de TAB la intersecția str. Pestalozzi – Pârvan. E un loc care obligatoriu trebuie marcat și inclus în traseu”, a sunat una dintre intervențiile lui Corneliu N. Vaida. Momentul în care Rozalia Popescu a fost ucisă a fost amintit și de un timișorean care a fost coleg de clasă cu fiul acesteia. „Mențiunea referitoare la prima victimă de la Timișoara se va regăsi în textul stradal din zona Băile Neptun – Podul Decebal. Ea există ca informație în materialul pregătit pentru platforma online”, au răspuns proiectanții.
Lipsesc, au sesizat participanții la consultarea publică, și Complexul Studențesc, Podul Mihai Viteazu, Piața Dacia sau intersecția str. Gh. Lazăr – str. Circumvalațiunii. Răspunsul a fost, la fiecare dintre aceste sesizări, același: „Există un număr limitat de amplasamente pentru intervenții prin caietul de sarcini. S-a propus, pe viitor, extinderea traseelor, sistemul avut în vedere fiind unul modular, care permite acest lucru”.
De ce a fost aleasă culoarea turcoaz
„Lăsați trotuarele Timișoarei în pace și faceți monumente, ca în toate orașele de pe planetă, nu inserții turcoaz în trotuare, care se vor distruge la prima reparație de conducte (…) Timișoarea are nevoie de monumente în fiecare din locațiile semnificative ale revoluției, nu de plăci pe trotuar”, a comentat, la rândul ei, o femeie care s-a prezentat Delia.
Altcineva a întrebat care vor fi culorile folosite în marcarea traseului. „Am considerat că sentimentul de libertate sau de eliberare trebuie să fie elementul central al proiectului nostru. Am vrut ca prin alegerea acestei culori (turcoaz – n.r.) să reflectăm cerul și să subliniem faptul că în 1989 s-a câștigat libertatea, care oferă o stare de înălțare spirituală. Considerăm că acest tip de piatră și culoarea aleasă au puterea de a sugera senzația că cerul se întâlnește cu pământul”, a venit răspunsul din partea proiectanților.
Banii pentru traseu vin din PNRR
Contractul de finanțare pentru Traseul Revoluției din 1989 a fost semnat în octombrie 2022. Investiția este prevăzută în PNRR și are o valoare de 4,3 milioane de euro, adică 22,3 milioane de lei.
Se ocupă de desenarea acestui traseu controversat Constantin Goagea (București) – arhitect și șef de proiect, Justin Baroncea (București) – arhitect, specialist proiectant, Cristian Boltreș (Timișoara) – arhitect, specialist proiectant, Simona Nunes (Timișoara) – arhitect, specialist proiectant, Ștefan Ghenciulescu – arhitect, cercetător, specialist în cercetări istorice urbane, specialist publishing, Ioana Gruiță – curator și muzeograf la Muzeul Național al Transilvaniei, Gruia Bădescu (București) – cercetător, post doctorand, specialist pe teme legate de reconfigurări urbane și practici de memorie după dictaturi, războaie și destrămarea imperiilor, Ioana Isaiu (Timișoara) – arhitect, Cristina Ginara (București) – arhitect, Alex Voicu (București) – arhitect, Dilmana Yordanova (București) – video designer, artist și curator independent, Ioan Cernei – programator, web developer.
