De ce vrea Centrul de Proiecte o aplicație de aproape 300.000 de euro și nu cumpără ceva existent deja? Ce se face, de fapt, de acești bani? Am încercat să găsim niște răspunsuri. Dincolo de ele, rămâne, retorică întrebarea, de ce nu are Timișoara o aplicație turistică oficială dedicată, deși se știe de șase ani că va fi capitală europeană a culturii.
„Să îmi explice și mie cineva, cum e posibil ca să faci o licitație de 300 000€ pentru o aplicație «City App», când subsemnata a făcut deja aplicația Timisoara City App care funcționează din 2021. Centrul de proiecte știe de această aplicație, la fel cum știe și domnul primar Dominic Fritz. Nu de alta, dar e făcută și o pun la dispoziție administrației, pentru că știam ca va avea nevoie de ea.
Caietul de sarcini de 140 de pagini este «special», și aplicația de 300 mii euro trebuie să fie gata în 14 luni, adică adio capitala culturală, iar aplicația mea e funcțională! Unde e curtea de conturi? Unde este indignarea banilor publici cheltuiți anapoda? Pe bune?”, scria, pe Facebook, în urmă cu câteva zile, creatoarea de modă Silvia Terziu.
Era încă în derulare, la acea vreme, perioada de depunere a ofertelor pentru „Dezvoltare de software, internet și asistență pentru platforma digitală a orașului «CityApp» & «Toolbox»”. Licitația, a cărei sumă maximă este de 1,26 milioane de lei, fără TVA, a fost lansată de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara.
Mai multe aplicații, aceeași platformă
Timișoara City App, despre care vorbește Silvia Terziu, este disponibilă gratuit în Apple Store și Google Play din vara anului 2021. Ea a fost realizată pe o platformă dezvoltată de compania sibiană Eventya.
Este aceeași companie care oferă suportul tehnic pentru Discover Timiș, aplicație a Asociației pentru Dezvoltarea și Promovarea Turismului Timiș, din subordinea CJ. Aceasta este funcțională din toamna lui 2018, fiind creată special pentru turiștii care erau așteptați în anul 2021, cel în care Timișoara ar fi trebuit să fie capitală europeană a culturii.
Cei de la APDT anunțau, la acea vreme, că au decis să se concentreze pe conținutul aplicației, folosind un software deja existent, și nu să creeze un software dedicat, care ar fi costat mult. Costurile, așa cum au fost ele anunțate la lansarea proiectului, erau de 7.200 de lei, pentru personalizarea aplicației. Ca s-o poată folosi, ADPT urma să plătească, lunar, câte 2.700 de lei, pentru mentenanță și suport tehnic.
Eventya oferă suport tehnic și pentru aplicații precum Cluj City App, Dumbrăvița City App, Visit Turda, Agnita City, Salina Praid, Filarmonica Sibiu sau Explore Romania.
Ce înseamnă „toolbox” și de ce e nevoie de el
Între timp, Centrul de Proiecte a primit trei oferte la licitație. Acestea vin de la Timișoara Application Development Timișoara, firma Silviei Terziu, înființată în 2021, cu cifră de afaceri de 40 lei și niciun angajat, de la Web Win Group Net Craiova, înființată în 2010, în 2021 – cifră de afaceri 1,3 milioane de lei și 8 angajați, respectiv Mobiversal Oradea, înființată în 2005, în 2021 – cifră de afaceri 5,3 milioane de lei, și 16 angajați.
Revenind la costuri, care sunt imense raportat la cei 7.200 lei + abonament lunar, sume plătite de APT, am întrebat la Centrul de Proiecte cum s-a ajuns la acești bani.
„City App va fi o aplicație «scrisă» de la zero, care folosește tehnologii de ultimă oră și va oferi informații actualizate periodic despre operatorii culturali, despre infrastructura culturală disponibilă operatorilor, precum și calendarul evenimentelor. Acest pachet integrat va include și un «toolbox» colaborativ. Altfel spus, un sistem de administrare a conținutului, la care operatorii vor avea acces direct, pentru a-și publica noutățile sau a demara proceduri automatizate de avizare a unor evenimente”, explică Anca Nistor, din partea CdP.
Aplicația se va face de la zero
Potrivit acesteia, înainte de a fi lansată licitația s-a făcut o analiză de piață în urma căreia s-a ajuns la concluzia că nu există un produs care să corespundă integral cerințelor.
Anca Nistor spune că a fost consultat și Ghidul achizițiilor de produse software pentru instituții publice, emis de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), care recomandă evitarea dependenței produselor de un furnizor. „În concluzie, s-a optat pentru dezvoltarea unui produs de la zero, care să fie deținut de Municipiul Timișoara, pentru a avea oricând libertate de dezvoltare”, mai precizează aceasta.
Firma care va câștiga licitația va trebui să livreze platforma digitală într-un interval de maximum 14 luni. Contractul include servicii de proiectare, livrare și instalare software, servicii de implementare, servicii de testare, servicii de instruire și servicii de roll out, lansare în producție.
Va fi utila și după 2023
Aplicația nu va fi gata, deci, în 2023, anul de capitală culturală al Timișoarei. „O perioadă de 14 luni pare îndelungată, dar în contextul dezvoltării, testării și implementării unui produs software complex și stabil, este rezonabilă. Comunitatea va beneficiar de aplicație și toolbox și după 2023, când viața culturală a orașului va continua să rămână, sperăm, activă și diversă”, mai spune Anca Nistor.
Să recapitulăm. Primăria Timișoara vrea să facă, prin Centrul de Proiecte, prima aplicație dedicată orașului și se apucă de asta, practic, abia în anul de capitală culturală. E dispusă să plătească pentru asta peste 1,2 milioane de lei, fără TVA, sumă care pare foarte mare, dar care, conform pieței, reflectă costurile cu resursele umane. E vorba de programatori și developeri, oameni cu înaltă calificare, care au salarii pe măsură.
Aceeași primărie nu vrea să cumpere o aplicație deja existentă, realizată pe o platformă deținută de o altă companie și pentru care ar trebui să plătească oricum întreținere și asistență tehnică.
Înțelegem și necesitatea unui produs personalizat pentru Timișoara, nu o reinterpretare a aceleiași teme, folosite deja de mai multe entități, publice și private. Înțelegem și utilitatea „tool box”-ului, practic o platformă destinată operatorilor și instituțiilor culturale, care pot colabora îndeaproape mai simplu, punându-și la dispoziție unii altora resursele.
De fapt, de ce nu s-a făcut nimic până acum?
Ce nu înțelegem este însă tardivitatea cu care a pornit la drum acest proiect, care va fi finalizat după ce Timișoara nu va mai fi capitală europeană a culturii. Și înțelegem și mai puțin lipsa de viziune a administrației anterioare, care, deși știa din 2015 că orașul va deține acest titlu, n-a mișcat un deget să facă o astfel de aplicație.
În urmă cu exact șapte ani, în ianuarie 2016, doi consilieri locali, Ștefan Sandu și Adelina Târziu, voiau să inițieze un proiect de HCL care să vizeze realizarea unei aplicații mobile. Aceasta ar fi urmat să se adreseze turiștilor, fiind disponibilă în engleză, franceză, germană, italiană, sârbă și maghiară. Aplicația ar fi inclus mai multe informații utile, ar fi oferit un tur virtual al orașului și calendarul principalelor evenimente. Softul ar fi fost realizat special pentru primărie, iar de conținut s-ar fi ocupat ulterior Direcția de Comunicare a PMT.
Nu s-a întâmplat nimic, deși fostul primar Nicolae Robu susținea ideea, așa cum arată imaginea alăturată. În plus, se mândrește în continuare cu specializarea sa de IT-ist și cu digitalizarea orașului pe care l-a condus timp de opt ani. Dar în 2023, când, teoretic, ar trebui să fie luată cu asalt de vizitatori, Timișoara tot nu are o aplicație turistică oficială.
