„Consultarea populară” lansată de vicepreședintele CJ Timiș, Alin Popoviciu, supără familia lui Petrică Moise. Fiica acestuia, care a renunțat să-l dea în judecată anul trecut, pe DJ-ul care remixat piesa „Iorgovan frumoasa floare”, e stupefiată de tupeul celor doi. Nici fanii artistului nu se lasă mai prejos.
La începutul săptămânii, că tot isprăvise cu problemele grave, vicepreședintele CJ Timiș, Alin Popoviciu, a lansat o „consultare publică” pe marginea unei piese pe care o primise „direct de la autorii săi, Sean Norvis și Simona Rusu”.
Era vorba despre „o adaptare în stilul trendului electro-popular, a celebrei piese «Iorgovan frumoasă floare», a maestrului Petrică Moise”. Politicianul liberal cerea părerea prietenilor săi de pe Facebook referitoare la „conținutul și impactul acestei piese”.
Anul trecut, Sean Norvis intrase în conflict cu Mihaela Moise, fiica faimosului artist bănățean. Motivul: aceeași „adaptare” a piesei considerat imn neoficial al Banatului. Mihaela Moise a decis totuși să nu-l acționeze în instanță pe autorul remixului cu bucluc, după ce acesta din urmă și-ar fi cerut scuze.
„Ne vom revedea curând”
Puseul… democratic al lui Alin Popoviciu, care a considerat că poporul trebuie să-și dea cu părerea despre un act artistic, a reaprins însă scandalul. Mihaela Moise a reacționat ferm și, cu această ocazie, ne-am lămurit și de ce făcea politicianul „sondaj”.
„Sean Norvis și Simona Rusu revin în peisaj, dorind notorietate cu orice preț pe munca tatălui meu. Ei doresc să cânte piesa «Iorgovan frumoasa floare» la festivalul Forza Zu, care va avea loc în Timișoara. Am renunțat să-i chem în instanță, Norvis cerându-și scuze pentru tupeul lor, și am considerat că, fiind tineri, a greși e omenește.
Dar ei au repostat piesa, ieri, declarându-se autorii ei. Ba mai mult, au înregistrat-o din nou la ADA. Voi anunța dacă vor cânta la Timișoara și voi ruga toți fanii tatălui meu să mergem să-i aplaudăm așa cum se cuvine. Vă anunț, Norvis și Rusu, că, indiferent ce susținere politică aveți, ne vom revedea curând”, a scris Mihaela Moise, pe Facebook.
Reacții deloc favorabile
De ce era nevoie de implicarea unui om politic în promovarea unei piese și-așa controversate, iarăși, numai Alin Popoviciu poate ști. Reacțiile prietenilor săi de pe Facebook însă arată că și aceștia sunt la fel de nedumeriți. În plus, sunt și revoltați.
Iată câteva dintre reacții:
- „Nu există termenul de «autor» al acestora care fură melodia Maestrului Nea Petrică! Sper sa nu vă treacă prin gând să-i aduceți la acest festival să cânte ceva furat”
- „Aveți cunoștință de faptul că atunci când au lansat videoclipul, acești tineri au pretins că melodia inițială pe care au construit mirobolantul remix electro-popular le aparține? Că numele lui Petrică Moise a fost trecut ulterior ca și compozitor după ce am semnalat în repetate rânduri că este vorba despre un plagiat?”
- „Piesa în sine, lansată de nea Petrică, nu trebuie «desființată» în încercarea unora de a se promova pe seama creației inițiale. Nu putem decât zâmbi la gândul că cineva i-ar putea conferi plusvaloare prin remix. Si nu putem decât lacrima la gândul că cineva, care nu e baș din Banat, poate reinterpreta ceva atât de trainic.”
- „Ce înseamnă în opinia dvs termenul «autor»? Care este scopul acestui sondaj/dezbateri publice? Ce rezultat credeți că poate avea o asemenea dezbatere din partea unor persoane neavizate (printre care vă numarați și dvs)? De ce credeți că aceste «adaptări» nu au fost făcute în timp ce trăia adevăratul autor al acestei melodii? De ce încurajați plagiatul și furtul intelectual?”
Cu valorile Banatului stăm bine. Declarativ
„Promovarea județului Timiș trebuie să fie una intensă, sinceră și pe scară largă. Însă înainte de a le vorbi altora despre comorile Banatului, cred cu tărie că noi, cei care trăim aici și care lucrăm pentru acest județ, trebuie să ne cunoaștem în profunzime locurile, poveștile, valorile”, transmitea, zilele trecute, același Alin Popoviciu.
Și nu putem decât să-i dăm dreptate. Cuvintele-s frumoase, doar că, născut la Oradea, liberalul care trăiește de foarte mulți ani la Timișoara mai are încă destule de învățat despre Banat și despre valorile sale. Despre mândria bănățeanului – bună, rea, asta e altă discuție – și despre felul în care își prețuiește simbolurile.
