La trei ani după anul în care Timișoara a fost Capitală Culturală Europeană, infrastructura culturală publică a orașului arată, în mare parte, la fel ca înainte. Instituțiile funcționează în aceleași clădiri de zeci de ani, iar spațiile în care își desfășoară activitatea au fost gândite pentru alte nevoi și pentru alte vremuri.
Într-un context în care administrația locală vorbește tot mai des despre restricții bugetare, rămâne întrebarea cât de pregătit este orașul pentru a susține pe termen lung activitatea instituțiilor sale culturale.
Pentru a înțelege cum arată, în realitate, infrastructura culturală a Timișoarei, am solicitat informații în baza Legii privind liberul acces la informații de interes public de la trei instituții aflate în subordinea Primăriei: Teatrul German de Stat, Filarmonica Banatul și Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”.
Am vrut să aflăm ce spații folosesc, dacă plătesc chirii, dacă acestea sunt suficiente și de ce ar avea nevoie pentru a funcționa în condiții normale. Seria este publicată în ordinea în care instituțiile au transmis răspunsurile.
Episodul 2
Filarmonica cântă prin tot orașul
Filarmonica Banatul își desfășoară repetițiile, în mod obișnuit, la sediul instituției, pentru programele programate la Sala Capitol, în Grădina de Vară sau în foaierul clădirii.
Pentru concertele organizate în alte spații din oraș, artiștii Orchestrei „Remus Georgescu” și ai Corului „Ion Românu” repetă fie la sediul filarmonicii, fie direct în locul în care urmează să aibă loc evenimentul. Acest lucru se face în baza unor contracte de parteneriat încheiate cu instituțiile respective.
Filarmonica Banatul achită utilitățile doar într-o singură situație: atunci când repetițiile sau concertele au loc în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Gheorghe” din Piața Unirii. În restul colaborărilor, fitlamonica utilizează spațiile fără costuri.
Concerte în universități, biserici și muzee
În funcție de programul artistic, filarmonica susține evenimente și în alte spații din oraș. S-a cântat, așadar, în Sala Senatului UPT din Palatul Lloyd, sala „Mihai Perian” a Liceului de Artă „Ion Vidu”, Sinagoga din Cetate, Sala ARChA, Biserica Millennium, Centrul Reformat Noul Mileniu, Mansarda Bastionului Theresia, Mansarda Facultății de Arte și Design, Sala Barocă a Muzeului Național de Artă Timișoara, librăria Cărturești sau diferite biserici din oraș.
Promisiunea unui nou sediu
Discuțiile despre modernizarea sau extinderea Filarmonicii Banatul nu sunt însă noi. În 2019, în plină pregătire pentru anul în care Timișoara urma să fie Capitală Culturală Europeană, Guvernul includea în Ordonanța 42 suma de 77,5 milioane de lei pentru „refuncționalizarea Filarmonicii Banatul”.
Exista atunci un proiect de reabilitare a clădirii, estimat la 114 milioane de lei, care prevedea inclusiv realizarea unui înveliș de sticlă. Propunerea a stârnit controverse și nu a fost avizată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice.
În 2021, Primăria Timișoara a renunțat oficial la includerea acestei investiții în OUG 42. „Vom dori să scoatem filarmonica de pe lista acelor obiective. De acei bani să putem să finanțăm cinematografele care sunt în execuție și au șanse foarte mari să fie finalizate anul viitor”, declara atunci viceprimarul Ruben Lațcău.
În practică, lucrurile au evoluat lent și în cazul cinematografelor. Singurul care a funcționat integral în anul Capitalei Culturale a fost cinematograful Victoria. Timiș a fost deschis abia în ultimele luni din 2023, Studio în 2024, Johnny, în Freidorf, în 2025, iar cinematograful Dacia este încă în șantier și nu se știa când va fi gata.
La finalul lui 2023, primarul Dominic Fritz anunța un plan mai ambițios: construirea unei săli de concerte în Piața 700, care ar urma să devină noul sediu al filarmonicii. „Este momentul potrivit să ne ambiționăm să construim prima nouă sală de concerte, de fapt, în toată România de după Revoluție”, declara atunci edilul, care vorbea despre organizarea unui concurs internațional de arhitectură.
La aproape un an și jumătate de la acel anunț, proiectul nu a depășit însă stadiul de declarație spectaculoasă.
Aparent resemnat sau vrând să nu supere prea tare principalul finanțator, managerul filarmonicii, Ovidiu Andriș, spune că „spațiile utilizate în prezent sunt suficiente pentru desfășurarea activității curente”. Probleme sunt doar în subsolul clădirii de pe Loga 2, indisponibil „din cauza umezelii provocate de lipsa hidroizolației fundației”.
