Proiectul pentru amenajarea și modernizarea Pieței Victoriei va fi făcut de o asociere de două firme din Timișoara și București. Unul dintre arhitecții care se vor ocupa de acest proiect este Șerban Sturdza. Potrivit primarului Dominic Fritz, șantierul, care va costa aproximativ 30 de milioane de euro și va fi făcut în etape, va fi finalizat, cel mai probabil, în 2027.
Povestea modernizării Pieței Victoriei datează din 2018, când fosta administrație a încheiat un contract de proiectare cu o firmă din Brașov. Înțelegerea a fost reziliată în 2021, după ce documentația fusese revizuită de patru ori și tot nu reușea să obțină avizele. Concursul internațional de proiecte organizat de Ordinul Arhitecților din România, în colaborare cu PMT, a atras acum câteva zeci de propuneri din toată Europa. Juriul format din specialiști din Italia, Croația, Slovenia și România, plus reprezentanți ai primăriei, a desemnat, luni, câștigătorul.
Proiectul include, pe lângă Piața Victoriei, Piața Huniade, cu tot cu parcare, străzile Alba Iulia și Mărășești, până la linia de tramvai, străzile conexe Pieței Victoriei, precum și conexiunile cu parcurile Civic, Justiției, Catedralei și Central. Propunerile au fost dintre cele mai diverse, unele vizând o transformare totală, ceea ce ar fi fost riscant, având în vedere că orice intervenție, fie și temporară, în Piața Victoriei, vezi cazul Pepinierei, naște controverse.
Totul rămâne la locul lui
Proictul câștigător a fost propus de asocierea Studio Arca – Prodid, autori principali fiind arh. Radu Golumba și arh. Șerban Sturdza. Sturdza a locuit în Timișoara până la sfârșitul anilor 1990 și are în portofoliu proiecte importante. Printre acestea, la Timișoara, cele de reabilitare a cartierului Cetate, renovarea Palatului Baroc sau, în 1988, restaurarea Pieței Unirii.
„Ne-am gândit să așternem un covor între piață, între Operă și malurile Begăi. Un covor care să creeze această legătură între spațiul mineral al cetății și spațiul verde al malurilor Bega și să invităm vegetația să vină, să fie mult mai prezentă în spațiul Pieței Victoria. Am păstrat toate monumentele pe poziția pe care sunt. Am avut foarte mult respect față de memoria afectivă a oamenilor, față de toate aceste obiecte. Ele au rămas fix în acele locuri. Am adus în plus este acest aliniament dublu de copaci care va crea o zonă de umbră atât de binevenită în spațiu pieței.
Am creat o zonă de circulație în raport cu fațadele și funcțiunile publice de la parterul clădirilor ce mărginesc Piața Victoriei. fie. Pe acolo există zonă de văd, există mai multe tipuri de plimbare, există plimbarea rapidă în care te duci, ai treabă, sau există zona de relaxare, de tihnă, în care stai la umbra copacilor și te odihnești. Am regândit în totalitate zona din jurul Castelului Huniade. Castelul stătea în umbră, departe de tot ceea ce se întâmpla în piață, ar amenajarea asta din jurul lui aduce atenția asupra lui”, explică arh. Mihala Rusuleț.
Se redeschide pasajul subteran
„Palatul Lofler devine o clădire cu patru fațade, piesa care separă de fapt spațiul Pieței Victoriei de Piața Huniade. Poate să fie reactivată și pe partea din spate, în așa fel încât toată acea zonă insalubră din spate să fie regândită. Amfitatrul este gestul prin care reactivăm pasajul. Foarte mulți timișoreni sunt afectiv legați de acest pasaj tocmai pentru că a fost o investiție atât de mare și acum să fie aruncată la gunoi… Ni se părea absurd și atunci, cu colaborarea unui structurist, am gândit un sistem prin care să să-l reactivăm”, mai spune Rusuleț.
În fața Catedralei Mitropolitane, traficul va fi parțial restricționat. „Există un scenariu de funcționare de luni până sâmbătă, în care circulația se restrânge la două benzi, deci oricum se restrânge spațiul de circulație, iar aceste două benzi se vor fi închise duminica sau în zilele de sărbătoare, în așa fel încât oamenii să poată trece liber între spațiul Pieței Victoria și catedrală”, continuă arhitecta.
Nu s-a dat peste cap centrul Timișoarei
„Sunt în primul rând ușurat, în sensul în care nu a venit o echipă care a dat peste cap centrul Timișoarei, dar sunt și entuziasmat, pentru că au reușit foarte, foarte bine acest echilibru între a pune în valoare tot ce este acolo și toată emoția pe care o am atașat-o noi, toți timișoreni, cu această piață, cu un aspect proaspăt, un aspect modern (…) Îmi place foarte mult că au propus plantarea multor copaci care vor lua locul umbrelelor nu pe Alba Iulia, ci la terase. Deci terasele vor exista și în viitor, dar cu copaci care vor da umbră. Au propus și o mică grădină în mijloc, cu foarte, foarte multe plante care să pună în valoare și biodiversitatea care există în Timișoara. Deci este un proiect rotund. foarte, foarte bine documentat, cu multă grijă pentru Timișoara și sunt absolut sigur că toți timișorenii vor putea să se bucure de roadele acestei munci”, spune, la rândul lui, primarul Dominic Fritz.
Proiectul ar urma să coste în jur de 30 de milioane de euro. „A fost și un criteriu în acest concurs, să se înscrie în această sumă, și juriul a făcut o estimare dacă este realist ce au propus. Unii au fost descalificați tocmai pentru că au propus niște «avioane» care au depășit cu mult acest buget. Mă aștept să fie un mix de finanțare între fonduri europene, fonduri locale și poate și un credit”, a mai declarat edilul șf.
Ce se întâmplă cu pavajul
În 10 zile de la publicarea rezultatelor în SEAP vor putea fi depuse contestații. Echipa câștigatoare se va apuca să lucreze la proiectul tehnic, ceea ce înseamnă cel mult un an și jumătate, iar apoi primăria va lansa licitația de execuție. Șantierul în sine va dura undeva între doi și trei ani, dar totul este etapizat.
Mai trebuie spus că actualul pavaj nu va fi aruncat. „Tot ce nu este refolosit în cadrul proiectului propus de arhitecți, într-o formă sau altă, vom pune la dispoziție Timișoarei. Nu știu, vom da aceste dale pe care s-a petrecut Revoluția, ca nu știu, cadouri pentru personalități mari. Vom face poate o licitație să cumpere o dală din piață. N-o să ajungă la groapa de gunoi, asta este sigur”, a mai declarat Fritz.
Ceilalți laureați
Premiul II, în valoare de 30.000 euro fără TVA (148.317 LEI) aparține DRS Architects SRL, avându-l ca autor principal pe arh. Cosmin Gălățianu.
Premiul III: 15.000 euro fără TVA (74.158,50 LEI) a revenit proiectului propus de SC Simple Architecture SRL, cu autori principali: arh. Boca Ștefania, arh. Chioran Bogdan
Mențiunea I, cu o valoare de 7.500 euro fără TVA (37.079,25 LEI) a fost atribuită soluției primite de la S.C. Filip’s Concept S.R.L, cu autor principal: Filip Ionuț Radu, Hotea Timotei.
Mențiunea II, în valoare de 7.500 euro fără TVA (37.079,25 LEI) a revenit asocierii Arhitectura de Fotografie SRL (lider de asociere), Atelier Vrac SRL, Wolfhouse Productions SRL, AMAIS Inclusive Design and Architecture SRL, RPR Birou de studii contemporane SRL (asociații), cu autori principali: Arhitectura de Fotografie SRL, Atelier Vrac SRL, Wolfhouse Productions SRL, AMAIS Inclusive Design and Architecture SRL, RPR Birou de studii contemporane SRL.
