1 decembrie 2020

Catedrala fără cruci dintr-o murală de 170 mp: artă sau neomarxism? Artistul vrea să împace spiritele

„Fortificații”, murala de 170 mp care a iscat, din nou, controverse la Timișoara.

O murală de 170 de metri pătrați, din Complexul Studențesc, e în centrul unei noi dispute la Timișoara. De pe silueta Catedralei Mitropolitane lipsesc crucile, așa că artistul și cei care au girat proiectul sunt acuzați de neomarxism. Nu e vorba însă de așa ceva, spun ei, iar lucrurile se pot rezolva.

11 picturi murale sunt gata sau aproape gata în Complexul Studențesc din Timișoara. S-a lucrat la ele câteva săptămâni, ca parte a ediției cu numărul trei a proiectului Memoriile Cetății, al TM202(3). Lucrările au fost selectate de un juriu, în urma unui apel de proiecte, iar tema a fost „Istoricul, specificul și spiritul Timișoarei”. Una dintre aceste lucrări este „Fortificații”, semnată Lucian Sandu Milea și realizată pe căminul G24.

„Imaginea Catedralei de pe care au fost rase semnele Crucii. «Opera de artă» e girată de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană (…) În 1989 oamenii acestui oraș luptau în stradă împotriva unui regim represiv, ateu și odios. În genunchi, cu fața spre superba Catedrala Mitropolitană sute de mii de oameni spuneau Tatăl Nostru. Da, Revoluția din decembrie 1989 a fost și una creștină. Iată că la 30 de ani, o noua «revoluție» începe să-și facă prezența tot mai acut. Să nu ne ascundem după cuvinte sau degete! E vorba de mișcarea culturală neomarxistă ce bântuie azi Europa și Statele Unite-Progresismul”!, a notat, pe Facebook, fostul viceprimar și consilier local Adrian Orza.

„Vreau să știu cine din primărie a avizat așa ceva? Și dacă primăria nu știe, cum e posibil, având în vedere că legea îi impune să știe! Și de asemenea, aștept punctul de vedere al Mitropoliei Banatului! Departe fiind de bigotism, mă deranjează aceste tentative la scara macro de rescriere a istoriei. De demolare a simbolurilor. Nu mă deranjează doar rescrierea în sine, ci și formele acute folosite în acest demers. Momentan mascate în artă (…) Omul viitorului fără credință? O găină care aleargă fără cap, de colo colo. E problema lui. Dar să nu ne fie impusa și nouă filosofia găinii fără cap”, conchide acesta.

„Semnul crucii este un simbol sacru”

Lucrarea care a stârnit această reacție, urmată de o mulțime de comentarii, are 170 de metri pătrați. „Îmi pare foarte rău că au fost astfel de reacții. Consider că semnul crucii este un simbol sacru, care se potrivește doar în anumite contexte, în iconografie, în edificii de cult care au acest simbol. Lucrarea mea era o viziune de ansamblu asupra orașului Timișoara, nu urmăream acest detaliu. Crucile există pe catedrala din Timișoara și acolo au un sens, acolo e loc de rugăciune. Lucrarea mea e o pictură murală, laică, nu a urmărit nimic religios. Îmi pare foarte rău că a stârnit și sentimente negative, până la urmă intenția mea în toate lucrările e să aduc bucurie în oraș. Nu am nicio legătură (cu neomarxismul – n.r.). Susțin religia ortodoxă și consider că semnul crucii e un simbol foarte puternic. Nu-l folosesc în arta mea, pentru că, după părerea mea, lezez caracterul sacru pe care el îl are în sine”, a explicat, pentru stiridetimisoara.ro, Lucian Sandu Milea.

„Este exclus ca eu să spun că aceste cruci nu contează. Nu sunt împotriva religiei. Le-am evitat (crucile – n.r.), din păcate nu a fost decizia cea mai bună. Eu consideram că să pun acest simbol în lucrarea mea ar fi afectat semnificația puternică pe care o are acest simbol. Această semnificație în toată integritatea ei există doar în contexte reale: pe catedrala ortodoxă, pe biserici (…) Catedrala reală e sfântă, de fapt, edificiul în care se desfășoară liturghia, cu tot ansamblul. Nu este o reprezentare fotografică, nu am urmărit asta, nu a fost o poză din care am șters crucea”, mai spune Lucian Sandu Milea.

„Nu a fost o intenție gen manifest”

Milea a explicat și care a fost conceptul lucrării sale. „Dispunerea stelară a clădirilor dorește să amintească de momentul în care cetatea Timișoarei a avut acest sistem de fortificații, care a fost demolat. El a rămas cumva în configurația urbană și voiam să fac un fel de joc între prezent și momentul acela care există doar în memoria istorică a cetății. Asta am urmărit în schița mea. În niciun caz nu a fost o intenție de gen manifest, nici vorbă de așa ceva”, ne-a mai declarat acesta.

„Este o lucrare artistică, nu este un document, acesta a fost conceptul artistului. A fost selectată de un juriu și face parte dintr-un proiect. Ea prezintă un moment istoric pentru Timișoara. Nu a încercat niciun moment să aducă nimeni vreo atingere unui cult religios”, spune, la rândul lui, Ionuț Suciu, de la TM2023, coordonatorul proiectului Memoriile Cetății.

Încă nu a fost luată o decizie legată de „completarea” muralei de pe G24, dar, dacă se va hotărî că asta trebuie făcut, Lucian Sandu Milea nu ar avea o problemă. „Sunt dispus să fac orice pentru a împăca spiritele până la urmă. Eu aș face orice îmi stă în putință ca oamenii să fie împăcați cu ceea ce văd când trec pe acolo (…) Oamenii au recunoscut-o ca o catedrală, care n-ar fi fost integră fără acele cruci pe ea. Dar acele cruci există pe catedrala din Timișoara”, a conchis artistul.

4 thoughts on “Catedrala fără cruci dintr-o murală de 170 mp: artă sau neomarxism? Artistul vrea să împace spiritele

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: