Un ONG din București pune coduri QR pe clădirile istorice din Timișoara. Primăria aduce avizele și textele
Primăria Timișoara face un parteneriat cu un ONG din București, ca să pună plăcuțe cu coduri QR pe diversele obiective turistice. Nu plătește nimic, se obligă doar să obțină toate avizele și să furnizeze textele pentru fiecare clădire marcată.
Potrivit Legii 422/2001, primăriile sunt obligate să monteze plăcuţe cu semnul de „monument istoric” pe clădirile care fac parte din patrimoniul oraşului. La Timișoara, obligația legală nu a fost pusă în valoare de municipalitate. În 2016, Direcția Județeană pentru Cultură anunța că va monta ea 55 de plăcuțe informative pe imobilele istorice din Fabric, un ansamblu urban clasa A. Și cam asta a fost tot. Timișoara este orașul cu cel mai mare număr de clădiri istorice, dar, spunea la acea vreme primarul, „s-ar impune o reclasificare. Ceea ce există acum este aberant, şi pentru Timişoara, şi pentru orice oraş cu clădiri vechi. Simplul fapt că o clădire este veche nu-i conferă valoare de monument”.
Plăcuțe sub sticlă
Reclasificare nu s-a făcut și nici prea multă reabilitare în zonele care nu sunt în centru. Acum, PMT vrea să colaboreze cu Asociaţia „Călător prin România”, pentru montarea de plăcuțe cu coduri QR pe diverse obiective turistice din oraș. Proiectul va fi supus votului consilierilor locali în viitorul plen.
„Timişoara, oraş renumit pentru patrimoniul său cultural, are numeroase clădiri de patrimoniu dintre care multe dintre acestea sunt totodată atracţii turistice. Informaţii referitoare la istoria acestor clădiri, specificaţii arhitecturale, precum şi localizarea lor sunt expuse în hărţi, pliante şi broşuri de informare şi promovare turistică, materiale distribuite în cadrul Biroului Promovare Turistică şi Culturală şi în cadrul târgurilor de turism”, scrie în referatul proiectului.
În ce constă exact protocolul dintre cele două părți nu se știe, pentru că documentul nu a fost publicat pe siteul primăriei. „Plăcuțele cu coduri QR vor avea dimensiunea A4 și vor avea un geam deasupra ca protecție împotriva vandalismului. Ca şi conţinut, plăcuţele vor avea semnul de monument istoric, conform Legii 422/2001, denumirea clădirii, codul QR., sigla PMT, sigla Ministerului Turismului, texte de trimitere pentru scanarea de coduri QR, în limbile română şi engleză”, este explicat în același referat.
Primăria vine cu avizele și textele
Designul plăcuţelor, softul Q.R., platforma, construcţia plăcuţelor şi montajul plăcuţelor vor fi plătite de Asociația „Călător în România”. Turiștii care vor scana codurile QR vor fi direcționați către siteul acesteia. Ei pot citi acolo detalii despre obiectivul respectiv, în limbile română, engleză, franceză, spaniolă și chineză.
Potrivit reprezentanților PMT, municipalitatea nu va plăti nimic pentru punerea în practică a acestui protocol. Ea se obligă însă să obțină toate avizele necesare pentru montarea plăcuțelor cu codurile QR și să furnizeze conținutul pentru descrierea obiectivelor turistice. De unde va veni acest conținut? Cel mai probabil, de pe siteul Infocentrului Turistic al PMT. Despre ce clădiri este vorba? Nu știm încă.
Despre patrimoniu, pe plan local
Propunerea pentru această colaborare a venit din partea Asociației „Călător în România”, o organizație non-guvernamentală culturală care se ocupă cu promovarea României din punct de vedere al istoriei și legendelor obiectivelor turistice, a gastronomiei tradiționale și al portului popular.
ONG-uri cu astfel de activitate sunt și în Timișoara, iar unele sunt și parte a proiectului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii. Vorbim, de exemplu, de Spotlight Heritage, gestionat de UPT. Proiectul „spune multiplele povești ale Timișoarei prin intermediul tehnologiilor digitale, povești ale patrimoniului cultural și istoric, ale dezvoltării tehnice, ale comunităților și vecinătăților, ale locuitorilor ei”. Sau de Heritage of Timișoara, al Asociației Prin Banat, care, de câțiva ani, cartează cartierele istorice ale orașului.
About Post Author
