Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena, apărătorii creștinătății
În 21 mai e mare sărbătoare în lumea creștină. Sunt celebrați Sfinții împărați Constantin și Elena. Datorită celor doi, creștinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a fost stabilită zi de odihnă. Aproape 2 milioane de români își sărbătoresc onomastica.
Împăratul Constantin cel Mare s-a convertit la creștinism în anul 312, după o minune. Înaintea unei bătălii cu Maxențiu, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă pe care scria „hoc signo vinces“ – „prin acest semn vei învinge“. A pus să se zugrăvească pe scuturile soldaților acest semn și, după ce a atacat armatele mult mai numeroase ale lui Maxențiu, a învins. Câteva luni mai târziu, a emis Edictul de la Milan (313), prin care acorda deplină libertate crestinismului. Împăratul Constantin a desființat pedepsele necreștine, precum răstignirea, a luat dreptul tatălui de a-și vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a stimulat ajutorarea văduvelor, săracilor și bolnavilor. Apoi a construit din temelii o cetate care i-a purtay secole de-a rândul numele: Constantinopol (orașul lui Constantin).
Alături de Constantin este cinstită și mama sa, Elena. Tradiția spune că, datorită eforturilor împărătesei, a fost găsit lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus. După ce a găsit relicva la Ierusalim, a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum și piroanele care ar fi fost folosite la răstignirea lui Iisus, pe care le-a pus în capela palatului. În perioada petrecută la Ierusalim, Elena a inceput construcția unor biserici la mormântul Domnului, în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce și-a petrecut ultima etapă a vieții la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei poate fi văzut la Muzeul Vaticanului.
Tradiții din popor
ÎMulți agricultori nu lucrează de Sfinții Constantin si Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni e ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz si mei, deoarece se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Podgorenii respectă această zi în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Pentru a alunga duhurile rele, femeile stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau in jurul lui. Prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
În jur de 2 milioane de romani își serbează onomastica pe 21 mai. Majoritatea bărbaților se numesc Constantin, Costel, Costică, Costin sau Costi. Cele mai multe femei se numesc Elena, Ileana, Lenuța, Constanța, Constantina sau Nuți. (sursa foto: stiri.botosani.ro)
About Post Author
