Lorin Fortuna va deveni, post-mortem, cetățean de onoare al Timișului

Lorin Fortuna

La trei ani de la moarte, revoluționarul Lorin Fortuna va primi titlul de Cetățean de Onoare al județului Timiș. „Ideolog și un promotor fervent al democrației meritocratice, la nivel societal”, dar și poet, și ezoterist, Fortuna va fi onorat astfel la trei decenii de la Revoluția din 1989.

Pe ordinea de zi a plenului ordinar al CJ Timiș, programat în 27 noiembrie, se găsește un proiect privind „conferirea post mortem a titlului de Cetățean de Onoare al Județului Timiș d-lui Lorin Ioan Fortuna”. Propunerea a venit, la începutul lunii noiembrie, de la Asociația Frontul Democrat Român.

Revoluționarul Lorin Fortuna, cunoscut, în ultimii ani, mai ales pentru excentricele sale intervenții ezoterice, a încetat din viață în 25 noiembrie 2016. Avea 68 de ani și era internat la Terapie Intensivă, după ce fusese operat de urgență cu doar câteva zile înainte. Fortuna a fost una dintre figurile marcante ale Revoluției din decembrie 1989 de la Timișoara. A fost președintele Frontului Democratic Român și șef al Consiliului Județean Timiș al Frontului Salvării Naționale, în perioada 23 decembrie 1989 – 12 ianuarie 1990.

Președinte al Asociației de revoluționari „Victoria” și, din decembrie 2014, era cetățean de onoare al Timișoarei, în ultimii ani, el a fost asociat mai degrabă cu Mișcarea Misiunea Astrală „România” și Mișcarea Sarmizegetusa. Fortuna credea în existența unor civilizații virtuale: șerpiliană, peștiliană sau goriliană. În vara lui 2016, a vrut să candideze ca independent la Primăria Timișoara, dar nu a reușit să adune semnăturile necesare.

Inventator și activist civic

Lorin Fortuna, de meserie inginer, a deținut mai multe brevete de invenție. El a coordonat un colectiv de cercetare care a realizat, în 1989, primul robot telefonic cu vorbire artificială, utilizat până în 2008 ca serviciu special de furnizare a orei exacte, prin telefon. „A participat la numeroase acțiuni civice, inclusiv de protest civic, organizate din 1990 paână în prezent, în scopul întăririi societății civice românești, ca o alternativă. A redactat, publicat și difuzat numeroase lucrări cu caracter specific civic, despre revoluție, despre democrație, despre constituționalism s.a. A fost un ideolog și un promotor fervent al democrației meritocratice, la nivel societal”, scrie în motivarea proiectului de HCJ, semnată de președintele instituției, Călin Dobra.