Cel mai recent barometru al calității vieții, realizat de Universitatea de Vest, arată că în 2024 optimismul timișorenilor a crescut. Asta nu înseamnă însă că sunt mult mai mulțumiți de orașul lor. Cele mai mari probleme rămân traficul aglomerat și lipsa locurilor de parcare, însă pe listă apare, pe o poziție fruntașă, sistemul sanitar.
Barometrul calității vieții a fost realizat de echipa UVT în perioada noiembrie 2024 – februarie 2025, pe un eșantion de 2.355 de persoane din 36 de cartiere, prin chestionare față în față și online.
Pe hârtie, Timișoara merge într-o direcție bună. 71,1% dintre locuitori sunt de această părere, cel mai mare procent din ultimii opt ani. În realitate, 21% sunt total mulțumiți de viața lor în oraș. Cei mai mulți (65,4%) se declară doar parțial mulțumiți. În plan personal, 46% sunt parțial mulțumiți de situația financiară, iar 16,6% consideră că le merge mai rău decât anul trecut.
„Partea financiară, legată de veniturile populației și de posibilitatea de a-ți găsi un loc de muncă în Timișoara, e una dintre problemele tot mai nuanțate. Avem o scădere relativ importantă față de 2023. (…) Însă între faptă și percepție, lucrurile sunt nuanțate. Una e să dispară locuri de muncă și alta e să existe temerea că ar putea să dispară”, explică Alexandru Drăgan, prodecanul Facultății de Chimie, Biologie și Geografie UVT.
Nu ne place traficul, dar tot cu mașina mergem
Traficul e perceput drept cea mai mare problemă: 36,2% dintre respondenți spun că sunt total nemulțumiți de cum se circulă prin oraș. Alte nemulțumiri frecvente vizează drumurile degradate (15,7%) și trotuarele neîngrijite (14,7%).
Majoritatea timișorenilor (60,2%) se deplasează cu mașina personală, o creștere față de 2023. Aproape jumătate folosesc transportul în comun, dar dintre aceștia, 16,7% sunt complet nemulțumiți de respectarea programelor afișate.
„Rezolvarea acestei probleme majore ține de îmbunătățirea transportului public. Evident, trebuie să continuăm ce am început în acest domeniu, achizițiile de mijloace de transport noi. Pe lângă asta, e necesară și îmbunătățirea serviciilor, predictibilitatea transportului comun, curățenia și siguranța în mijloacele de transport”, spune viceprimarul Paula Romocean.
Sănătatea, extremă urgență
Întrebați de ce s-ar apuca prima dată, dacă ar fi în locul primarului, cei mai mulți (28,4%) au răspuns: spitalele. De altfel, 13,7% se declară total nemulțumiți de unitățile sanitare din oraș, Este cel mai mare procent de insatisfacție din întreg studiul.
„Sănătatea începe să devină o problemă tot mai evidentă în Timișoara. Am observat că nivelul de sănătate, percepția asupra propriei sănătăți încep să scadă. Pot fi mai multe motive: s-ar putea ca populația să îmbătrânească. În același timp, periferia întinerește”, spune Marius Matichescu, decanul Facultății de Sociologie și Psihologie, coordonatorul barometrului.
Alte domenii considerate prioritare de cei care au participat la studiu sunt curățenia (16,7%) și infrastructura educațională (15,3%).
Zona Polonă e cea mai nemulțumită
Viața în cartier variază mult. 41,4% dintre respondenți spun că sunt mulțumiți de liniștea zonei în care locuiesc, dar 26,4% sunt total nemulțumiți de lipsa locurilor de parcare. Relațiile cu vecinii sunt bune pentru 57,9% dintre timișoreni, însă dotările urbane nu țin pasul cu extinderea orașului.
„Cea mai mare nemulțumire e în zona Polonă. (…) În cartierele în plină emergență, nemulțumirea față grădinițe și creșe e corelată cu creșterea necesarului. De exemplu, în zona de nord a Timișoarei, unde avem constant o populație tânără și față de care echiparea tehnico-edilitară, sanitară și educațională nu ține pasul”, mai spune Alexandru Drăgan.
Ca plusuri, 75% din cei chestionați sunt foarte mulțumiți de relațiile de familie, 40,5% apreciază universitățile locale, iar 63,4% dintre locuitori sunt mulțumiți de… accesul la magazine. În plus, 67,1% se consideră toleranți, chiar dacă doar 16,8% se declară deschiși față de diversitatea de orientări sexuale.
În ceea ce privește infrastructura orașului, cele mai bine cotate servicii sunt: accesul la magazine și supermarketuri (91%), iluminatul public (87%), spațiile pietonale și publice (84%).
Rezultatele Barometrului Calității Vieții pot fi citite, în rezumat, AICI.
