Patru gări istorice și tot atâtea stații de alimentare cu apă pentru locomotivele cu abur, construite odată cu calea ferată Timișoara-Caransebeș, sunt în pericol să dispară în cadrul lucrărilor de modernizare a liniei. Istorici și organizații de patrimoniu cer CFR să renunțe la demolarea lor și propun ca una dintre vechile gări să fie restaurată și transformată în muzeu.
Calea ferată Timișoara-Lugoj-Caransebeș a fost construită între 1874 și 1876. Cei aproximativ 100 de kilometri au fost realizați în numai zece luni, iar traseul cuprindea la vremea respectivă 165 de obiective feroviare, între care 52 de cantoane, zece gări și două poduri importante peste Bega și Timiș.
Modernizările făcute ulterior, în special odată cu electrificarea din 1974, au modificat sau au dus la reconstruirea unei părți dintre stații, astfel că puține dintre clădirile inițiale au ajuns până astăzi păstrându-și caracteristicile originale.
Tocmai aceste clădiri sunt acum în centrul unui memoriu adresat conducerii CFR SA. Pe lângă cele patru gări, semnatarii cer salvarea vechilor stații de alimentare cu apă pentru locomotivele cu abur din Topolovăț, Lugoj, Căvăran și Caransebeș.
De ce spun semnatarii că vechile gări pot fi păstrate
Demersul nu pune în discuție modernizarea liniei Caransebeș-Timișoara-Arad, considerată de semnatari o investiție necesară. Aceștia contestă însă necesitatea demolării clădirilor vechi. În studiul de fezabilitate din 2015, susțin autorii memoriului, majoritatea gărilor istorice urmau să fie consolidate și modernizate. Ulterior, în timpul implementării proiectului și la solicitarea constructorului, CFR a decis demolarea integrală a celor mai vechi stații.
Din planurile CFR analizate de semnatari ar rezulta că majoritatea clădirilor noi vor fi ridicate pe alte amplasamente. În aceste condiții, susțin ei, păstrarea construcțiilor istorice nu ar împiedica realizarea noilor gări. Autorii memoriului afirmă și că nu există studii suficient de detaliate care să demonstreze că demolarea integrală este singura soluție posibilă.
Un argument pentru păstrarea lor vine chiar de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș. În avizul pentru descărcarea de sarcină arheologică, instituția arată că, deși gările vizate nu sunt clasate ca monumente istorice și nici nu se află în zone protejate, acestea au „o valoare arhitecturală și istorică relevantă pentru localitate”. Direcția pentru Cultură mai arată că decizia demolării integrale trebuie „atent fundamentată și justificată din punct de vedere tehnic și urbanistic”.
O gară veche de 150 de ani ar putea deveni muzeu
Dintre clădirile rămase, gara din Belinț este remarcată în memoriu pentru gradul ridicat de autenticitate. Clădirea și-a păstrat volumetria, ancadramentele și proporțiile originale, în ciuda intervențiilor făcute de-a lungul timpului.
Semnatarii nu cer doar conservarea clădirilor, ci propun o soluție concretă pentru cel puțin una dintre ele. Gara din Belinț sau cea din Topolovăț ar putea deveni Muzeul Liniei Timișoara-Caransebeș, dedicat istoriei construcției căii ferate, patrimoniului industrial și comunităților dezvoltate de-a lungul traseului.
Potrivit memoriului, există deja un investitor privat dispus să finanțeze restaurarea clădirii după planurile originale. Asociația ARHABITO ar urma să caute, împreună cu CFR, o formulă pentru preluarea acesteia în administrare. Pentru viitorul muzeu au fost identificate deja și obiecte feroviare vechi care ar putea fi păstrate, între care un cântar de marfă din gara Topolovăț, un seif austro-ungar și un pendul provenite din gara Lugoj.
Autorii memoriului cer, deocamdată, oprirea demolării și punerea clădirilor în conservare până la identificarea unor soluții pentru restaurarea și valorificarea lor. Potrivit documentului, gările din Topolovăț și Belinț sunt programate să fie demolate în lunile următoare.
Memoriul este semnat de istoricul Volker Wollmann, specialist în patrimoniul industrial, profesorul Rudolf Gräf, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române, și istoricul de artă și muzeograful Cristian Oliviu Gaidoș. Demersului i s-au alăturat Asociația ARHABITO, Ambulanța pentru Monumente Banat, Asociația Prin Banat, Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei și Fundația Pro Patrimonio.
