Dominic Fritz nu mai este primarul Timișoarei. Prefectul Paul Finta a semnat ordinul prin care constată încetarea de drept, înainte de termen, a mandatului acestuia. Atribuțiile de primar sunt preluate de viceprimarul Ruben Lațcău. Ordinul spune că acesta le va exercita „până la alegerea noului primar”, numai că prefectul nu poate decide asta.
Ordinul nr. 960, semnat de prefectul Paul Finta, a fost emis în 2 octombrie 2026 și are la bază noile prevederi ale Legii nr. 180/2026 în domeniul integrității, intrată în vigoare la 31 august.
„Se constată încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de primar al Municipiului Timișoara, Judeţul Timiş, al domnului Fritz Dominic Samuel”, se arată în ordinul iscălit de prefect.
La baza încetării mandatului se află raportul ANI din 2024 prin care Dominic Fritz a fost declarat în conflict de interese. Raportul a rămas definitiv în 18 iunie 2026, prin Decizia nr. 3118 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Noua Lege 180/2026 prevede că persoanelor pentru care, până la intrarea sa în vigoare, fusese constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu se împlinise perioada de trei ani a interdicției le încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. ANI anunțase inițial, în 31 august, că 55 de persoane intră sub incidența noilor prevederi. După verificări suplimentare, numărul a crescut la 67, dintre care 11 primari.
Lațcău preia atribuțiile. Dar poate fi înlocuit
Articolul 2 al ordinului prefectului prevede că „atribuțiile funcției de primar vor fi exercitate de drept de către viceprimarul Municipiului Timișoara, domnul Lațcău Ruben, până la alegerea noului primar, conform art. 2 din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timișoara nr. 488/19.11.2024”.
Codul administrativ mai spune însă ceva, iar prefectul Paul Finta pare să ignore acest lucru. Potrivit art. 163 alin. (1), „în caz de vacanță a funcției de primar”, atribuțiile acestuia sunt exercitate de drept de viceprimarul desemnat de Consiliul Local. Urmează însă alin. (2), potrivit căruia „consiliul local poate hotărî înlocuirea viceprimarului care exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului”.
Altfel spus, Ruben Lațcău a preluat de drept atribuțiile de primar, dar nu există garanția că le va exercita până la alegerea unui nou edil. Consiliul local poate decide, între timp, alt viceprimar să devină primul înlocuitor de drept al primarului.
Numai că și celălalt viceprimar are un proces cu ANI
O eventuală schimbare acum ar aduce-o în prim-plan pe viceprimărița Paula Romocean, care are la rândul său probleme cu Agenția Națională de Integritate. În ianuarie, ANI a constatat că Romocean s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 27 iunie 2021 – 22 mai 2023, când era simultan membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara și membru al Biroului Local USR Timișoara.
Romocean a contestat raportul, dar Curtea de Apel Timișoara i-a respins acțiunea în 6 iulie 2026. Hotărârea poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă raportul ANI va rămâne definitiv, viceprimărița riscă, la rândul ei, pierderea mandatului.
Schimbarea celui care exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului nu înseamnă însă și schimbarea lui Ruben Lațcău din funcția de viceprimar. Sunt două lucruri diferite.
Codul Administrativ permite CL să decidă ca celălalt viceprimar să preia atribuțiile primarului. Pentru eliberarea lui Lațcău din funcția de viceprimar, pragul este mult mai greu de atins: art. 152 alin. (5) cere votul a două treimi din numărul consilierilor locali în funcție.
Pentru schimbarea celui care exercită atribuțiile de primar ar fi suficiente 14 voturi în consiliul local. Exact 14 au împreună PSD, PNL și AUR. Cât va rămâne, așadar, Ruben Lațcău la conducerea primăriei nu stabilește ordinul prefectului. Pot stabili 14 voturi în CL.
