Cinci hectare și două lumi. O expoziție la Timișoara explorează agricultura României
Nouă din zece exploatații agricole din România au mai puțin de cinci hectare. Împreună, însă, acestea lucrează mai puțin de un sfert din suprafața agricolă a țării. La celălalt capăt, fermele de cel puțin 50 de hectare reprezintă doar 1% din total, dar lucrează mai mult de jumătate din terenuri.
De la această diferență pornește „Cinci hectare”, noua ediție Design Signals, care se deschide în 24 septembrie la FABER, în Timișoara. Expoziția încearcă să arate ce se întâmplă cu agricultura între fermă și piață și cum ajung finanțarea, tehnologia, datele sau prețurile stabilite pe piețele internaționale să influențeze ceea ce se întâmplă pe un teren din Banat.
Ajuns la cea de-a patra ediție, Design Signals a ales în acest an industria agroalimentară, după ce în edițiile precedente a cercetat industria auto, cea textilă și industria chimică.
Titlul expoziției nu este întâmplător. Potrivit Anchetei structurale în agricultură din 2023, 90% dintre cele 2,82 milioane de exploatații agricole din România au mai puțin de cinci hectare și lucrează împreună doar 22,9% din suprafața agricolă. Fermele de minimum 50 de hectare reprezintă 1% din total și exploatează 53,1% din suprafață.
Cine stabilește prețul și cine rămâne cu riscul
Expoziția are la bază o cercetare coordonată de sociologul Norbert Petrovici despre felul în care funcționează economia agricolă românească. Cercetarea urmărește drumul cerealelor de la fermă spre procesatori, depozite și traderi și, mai departe, către piețele financiare internaționale.
Una dintre concluziile cercetării este că prețul cerealelor produse în România este stabilit în mare măsură în afara fermei, în timp ce o parte importantă a riscurilor rămâne la agricultor. Petrovici descrie mecanismul drept o relație între „formarea externalizată a prețului” și „internalizarea riscului”.
În ecuație intră tot mai mult și tehnologia. Utilajele transmit date, sateliții cartografiază terenurile, platformele de agricultură de precizie ajută la luarea deciziilor, iar sistemele digitale sunt folosite inclusiv pentru subvenții. Ele pot face agricultura mai eficientă, dar creează și noi dependențe de echipamente, programe, standarde de date și furnizori.
O vizualizare realizată pe baza cercetării arată cum circulă recoltele, prețurile și riscurile între fermieri, procesatori, depozite, rețele logistice, traderi și piețele financiare.
De la senzori și apă la fertilitatea solului
Pentru această ediție au fost selectați prin apel deschis designerii Studio Eidola, Studio NOFF, IAY, Bruno Baietto, Roberta Di Cosmo și Alina Turdean. Ei au lucrat în rezidențe și au făcut cercetare de teren în Timișoara și Banat, împreună cu parteneri locali.
Proiectele sunt grupate în jurul a trei teme. Prima privește datele și digitalizarea agriculturii, de la senzori la platformele care permit monitorizarea și automatizarea producției. A doua urmărește apa și diferențele dintre culturile expuse secetei și mediile controlate din sere. A treia se concentrează asupra fertilității solului și a industriei îngrășămintelor.
„Cinci hectare ne oferă o măsură concretă prin care putem pătrunde într-un sistem mult mai amplu”, spune Martina Muzi, curatoarea Design Signals. Potrivit acesteia, expoziția urmărește felul în care „pământul, tehnologia, infrastructura și cunoașterea” sunt distribuite și cum decizii luate la mare distanță ajung să producă efecte într-o anumită fermă.
Expoziția va fi amenajată sub forma unei piețe, în care se întâlnesc produse agricole, date, instrumente și documentări ale traseului lor.
Cercetarea ajunge și în bucătărie. Programul The Kitchen va urmări drumul produselor agricole până în farfurie prin ateliere, mese și evenimente legate de practici și comunități locale. Expoziția va avea și un program de discuții, tururi ghidate și ateliere.
„Cinci hectare” poate fi vizitată la FABER între 24 septembrie și 15 noiembrie, iar accesul este gratuit.
***
Design Signals este un program anual dezvoltat de FABER și curatoriat de Martina Muzi, care folosește designul pentru a cerceta și explica transformări economice și industriale pornind de la Timișoara. Proiectul este finanțat de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, și de Ordinul Arhitecților din România, prin Timbrul de arhitectură, cu sprijinul Băncii Transilvania și Hamilton Central Europe.
About Post Author
