Institutul Național al Patrimoniului a scos la licitație, în 2019, contractul pentru „documentația de avizare a lucrărilor de intervenție pentru lucrări de restaurare, consolidare și punere în valoare a monumentului istoric Castelul Huniade”. Executantul – adică asocierea condusă de Impex Romcatel Cercetare Proiectare SA – l-a predat, în noiembrie 2020, către INP. Documentația nu a primit aviz de la Comisia de monumente, care a cerut unele modificări.
Avizul a venit acum, fără acoperirea cu sticlă a curții interioare, așa ca DALI a ajuns la CJ Timiș. Instituția a decis să plătească din bugetul propriu proiectul tehnic. „Este un proiect foarte important în ceea ce privește infrastructura pentru TM2023 (…) Am luat decizia să alocăm din fondurile proprii ale CJ suma de aproximativ un milion de lei, pentru realizarea proiectului tehnic, tocmai pentru a duce acest proiect la maturitate și a-l propune pe lista de priorități de investiții la PNRR. Dacă am fi lăsat ca și procedura în continuare la Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, am fi pierdut timp. Considerăm acest obiectiv de importanță principală, drept pentru care am luat decizia să schimbăm puțin direcția și să accelerăm lucrurile”, a anunțat, luni, vicepreședintele CJ, Alexandru Proteasa.
Proteasa: Nu luăm în calcul altă sursă de finanțare
Decizia, consideră Proteasa, „optimizează timpii de execuție și previne blocaje de tipul celor întâlnite la realizarea DALI”. CJ vrea să depună apoi proiectul pe Programul Național de Redresare și Reziliență. „De asta mergem cu proiectul tehnic prin CJ, tocmai ca să devină un proiect matur și să-l depunem prin PNRR. Consider că coaliția care este la guvernare poate să facă lobby ca acest proiect să fie depus, pentru că, din punctul nostru de vedere, este cel mai important proiect pe care îl poate avea Județul Timiș la ora aceasta”, explică vicepreședintele CJ.
PNRR este, de altfel, singura sursă de finanțare avută în vedere în acest moment! „Vorbim despre cea mai veche clădire din Timișoara, este un castel unic, este ultracentral. Avem toate motivele pentru ca acest proiect să nu fie eliminat de pe lista de obiective finanțate prin PNRR. Deocamdată nu luăm în calcul altă sursă de finanțare. Din bugetul CJ este evident că nu putem să facem acest lucru. Poate că printr-o finanțare de la Ministerul Culturii, însă noi tragem toate speranțele și în direcția asta lucrăm, pentru a fi finanțat prin PNRR. Dacă cineva va elimina acest proiect de pe lista finanțabilă prin PNRR, va trebui să aibă motive foarte întemeiate”, adaugă Alexandru Proteasa.
În 2023 s-ar putea deschide partea de nord-vest din Castelul Huniade
Castelul Huniade este închis din 2006. Timp de 13 ani, aripa de nord-vest a fost în șantier. Lucrarea, plătită din banii Județului, a costat aproximativ 12 milioane de lei. Recepția, amânată de patru ori, a fost semnată în iulie 2019.
În 2023 e foarte puțin probabil că va putea fi deschisă altă parte a castelului, în afară de aceasta. „Având în vedere că partea de nord-vest a fost consolidată și că va trebui doar trase utilitățile și realizate expozițiile, noi sperăm și dorim ca în 2023 să deschidem această parte, pentru că are cele mai importante săli”, a explicat Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Național al Banatului. Castelul Huniade este, de fapt, „casa” MNAB, care funcționează acum doar în mansarda Bastionului Theresia.
Licitația pentru proiectul tehnic de reabilitare a Castelului Huniade va fi lansată „în maximum două luni”, mai spune Alexandru Proteasa. România este una dintre ultimele țări din UE care nu au adoptat Planul de Redresare și Reziliență.
