De Ziua Mondială a Astmului, medicii atrag atenția asupra unei probleme majore: deși boala poate fi controlată, mulți pacienți nu au acces la tratamentul potrivit. La Timișoara, sute de pacienți ajung anual la spital cu forme severe
Aproximativ un milion de români suferă de astm bronșic, adică 6% din populație, majoritatea sub 45 de ani. Dincolo de cifre, problema este evoluția bolii și frecvența crizelor severe.
Anual, sunt înregistrate peste 200.000 de exacerbări grave, ceea ce înseamnă că, în fiecare minut, un pacient are o criză de astm care îi poate pune viața în pericol. La Spitalul de Boli Pulmonare și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”, peste 500 de pacienți au fost internați în ultimul an cu agravări ale bolii.
Simptome și impact
Medicii spun că wheezing-ul (respirația șuierătoare), lipsa de aer, tusea și senzația de presiune în piept sunt cele mai frecvente simptome. În timpul unei crize, căile aeriene se îngustează, iar respirația devine dificilă, uneori imposibilă fără intervenție medicală.
„Astmul nu se vindecă, dar poate fi controlat. Problema este accesul la tratament și folosirea corectă a acestuia”, explică Cristian Oancea, prorector al UMF Timișoara.
Tema din acest an a Zilei Mondiale a Astmului pune accent pe diferența dintre tratamentul ideal și cel real. Medicii atrag atenția că mulți pacienți folosesc excesiv inhalatoarele de „criză”, care doar maschează simptomele, în locul tratamentului antiinflamator de fond.
Costurile sunt, de asemenea, un argument: un tratament anual poate ajunge la 2.500 de lei, în timp ce o internare severă poate echivala cu costul a câțiva ani de tratament. „În astm, nu tratamentul este costisitor, ci lipsa lui”, mai spune Oancea.
Boală subdiagnosticată
În Timiș există, de câteva luni, un registru al pacienților cu forme severe de astm, însă specialiștii spun că boala este încă subdiagnosticată la nivel național. Aderența scăzută la tratament, bolile asociate și factorii de mediu contribuie la agravarea afecțiunii și la apariția formelor severe.
