Știați că Târgul de Crăciun de la Timișoara se apropie, ca număr de vizitatori, de cel mult mai faimos de la Craiova? Plus că „bate” și anul de Capitală Culturală? Cel puțin așa susține Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, care nu precizează cum s-a făcut socoteala și nici nu oferă date despre impactul economic al evenimentului.
Casa de Cultură anunță un „succes imens de public” al Târgului de Crăciun: „De la deschiderea sa, în 30 noiembrie, până în prezent, Târgul de Crăciun Timișoara a adus în zona centrală a orașului aproximativ 1.730.000 de vizitatori din țară și de peste hotare”.
Cifra apare într-un comunicat oficial care nu explică însă modul concret de calcul. Se face trimitere la un „studiu sociologic” care analizează „felul în care publicul trăiește această experiență”, realizat de prof. univ. dr. Vasile Gherheș și conf. univ. dr. Ciprian Obrad. Nu sunt prezentate însă date privind metodologia de estimare a numărului total de vizitatori, proveniența acestora, durata șederii în oraș sau numărul celor care au revenit de mai multe ori.
Potrivit comunicatului, 75% dintre participanții la studiu au evaluat organizarea târgului cu note între 8 și 10, iar peste jumătate dintre respondenți au declarat că au participat și la edițiile anterioare. Două treimi spun că au revenit de mai multe ori pe parcursul desfășurării evenimentului.
Casa de Cultură mai arată că decorurile, luminițele de Crăciun și organizarea târgului în Piața Victoriei, Piața Libertății și Piața Sfântul Gheorghe au fost apreciate de peste 80% dintre respondenți, alături de concerte, spectacole, patinoar, activități pentru copii și prezența comercianților.
Fără metodologie, dar cu cifre mari
Dincolo de evaluările de satisfacție, comunicatul nu oferă informații esențiale despre cum a fost estimat numărul total de vizitatori. Nu este clar dacă vorbim despre persoane unice, despre treceri repetate prin zonă sau despre estimări bazate pe fluxuri generale de oameni, așa cum se întâmplă adesea în cazul evenimentelor mari desfășurate în spații publice deschise.
Comparativ, organizatorii Târgului de Crăciun de la Craiova au anunțat aproximativ 2 milioane de vizitatori în acest sezon. Nici în acest caz metodologia de calcul nu este explicată în detaliu, însă autoritățile locale și reprezentanții industriei HoReCa au oferit și date privind impactul economic.
Capitala Culturală vs. patru săptămâni de târg
În comunicatul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, astfel de date lipsesc. Accentul este pus exclusiv pe percepția publicului și pe evaluarea experienței culturale.
Casa de Cultură susține că studiul sociologic va fi folosit ca „instrument de lucru pentru ajustarea și dezvoltarea viitoarelor ediții ale târgului, în acord cu nevoile și așteptările comunității”.
În 2023, anul în care Timișoara a fost Capitală Europeană a Culturii, Institutul Național de Statistică anunța că, în intervalul ianuarie–septembrie, întreg județul Timiș ar fi avut 257.762 de turiști. La acea vreme, președintele Asociației pentru Promovarea Turismului, Simion Giurca, afirma că datele INS sunt subdimensionate, deoarece multe unități de cazare au raportat cu întârziere sau nu au raportat deloc.
„Am numărat și tot numărat. Am reușit să atragem la evenimente peste 1,3 milioane de vizitatori. (…) Peste 850.000 au fost vizitatori externi care au venit din afara Timișoarei, iar numărul de înnoptări a depășit 800.000”, spunea atunci Giurca.
Ce rămâne de lămurit
Sigur că se poate spune că aceste cifre nu sunt perfect comparabile și că vorbim despre contexte diferite. Visit Timișoara, așa cum se numește astăzi asociația de promovare a orașului, a derulat în acest an o campanie de atragere a turiștilor la Târgul de Crăciun, a implicat localuri și a încercat să coaguleze mai multe forțe în jurul acestui eveniment.
Probabil că rezultate pozitive există și pot fi demonstrate cu date certe. Pentru o imagine completă însă, pe lângă cifrele mari de audiență, ar fi necesare și informații despre impactul economic real al Târgului de Crăciun asupra orașului, asupra sectorului HoReCa și asupra bugetului local.
Fără aceste date, comparația cu alte orașe rămâne parțială, iar succesul anunțat rămâne, deocamdată, mai degrabă unul de percepție decât unul cuantificat transparent. Și rămâne o întrebare legitimă: cum au ajuns patru săptămâni de roată, kürtős, castane și vin fiert să pară mai atractive, ca volum de public, decât zece luni de evenimente culturale într-un an de Capitală Europeană a Culturii?
Altfel, organizatorii Târgului de Crăciun de la Sibiu au anunțat că au avut 600.000 de vizitatori, cu 25% mai mult decât anul trecut.
