130.000 de oameni, venituri de peste 1,35 milioane de euro și o experiență unică. Vorbim despre expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, a cărei ultimă zi a început în nota obișnuită: cu mulți oameni la rând, în speranța că vor prinde un bilet. Banca Națională a României a lansat și o monedă specială din argint.
Duminică, 28 ianuarie, a fost ultima zi a expoziției „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, un eveniment care a atras, în patru luni, peste 130.000 de vizitatori. Nici nu avea cum să fie altfel, mai ales în condițiile în care a fost prima expoziție dedicată lui Constantin Brâncuși deschisă în ultima jumătate de secol în România.
„Expoziția Brâncuși de la Timișoara a arătat două lucruri extrem de importante care vor sta la baza evenimentelor culturale viitoare din România. Pe de o parte, a fost un exemplu de colaborare de succes între entități culturale din România și marile muzee ale lumii, printre care Centre Pompidou și Tate Modern. Pe de altă parte, suntem copleșiți de reacția publicului, de emoția care se simte în rândul vizitatorilor și de modul în care această expoziție a lărgit apetitul publicului pentru cultura de calitate. E un semn că România intră într-o logică sănătoasă, în care cultura devine un obicei și nu o excepție”, a declarat Ovidiu Șandor, comisarul expoziției și președintele Fundației Art Encounters.
Punct de plecare pentru Timișoara, Capitală a Artelor Vizuale
Peste 26.000 de elevi au participat la 900 de vizite școlare. Copiii au venit din Timișoara și din România, dar și din Germania, Austria, Franța, Italia, Polonia, Bulgaria, Cehia sau Ungaria. Unele clase au beneficiat și de un program de ateliere oferit de Institutul Francez și Muzeul Național de Artă din Timișoara.
Expoziția Brâncuși, în cifre și o monedă
În ultima zi a expoziției, în Palatul Baroc, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a lansat moneda de argint dedicată lui Constantin Brâncuși, emisă într-un tiraj de 5.000 de exemplare. Aceasta are pe față portretul artistului, iar pe revers, clădirea Muzeului Național de Artă din Timișoara. Moneda costă 547,4 lei și va putea fi cumpărată prin sucursalele BNR din București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Constanța, începând de marți, 30 ianuarie.
Și, dacă tot e vorba de… bani, trebuie să mai spunem că organizarea acestei expoziții a costat 1,22 milioane de euro. Ea a adus venituri de 1,35 milioane euro, din care 900.000 de euro doar din vânzarea biletelor. Veniturile din bilete și surplusul din sponsorizări au revenit în întregime Muzeului Național de Artă din Timișoara. Cele mai mari cheltuieli au fost cu transportul și asigurările.
Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” a fost organizată de Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România, fiind finanțată de Consiliul Județean Timiș.
La toamnă, poate Caravaggio
Ce urmează de acum, pentru Muzeul Național de Artă din Timișoara? Potrivit directorului Filip Petcu, în a doua jumătate a anului, o expoziție Caravaggio, aflată deocamdată, așa cum a completat ulterior președintele CJ, Alin Nica, în stadiul de discuții. Oricum, la „CV-ul” pe care îl are muzeul, ar trebui să se întâmple doar lucruri bune.
În plus, e foarte probabil ca, până la finele anului, la Timișoara să rămână „Ecorșeul” realizat de Constantin Brâncuși, sub îndrumarea profesorului de anatomie Dimitrie Gerota,
la Școala Națională de Arte Frumoase din ,București.
