Teatrul German vrea să aducă la spectacolele sale cât mai mult public, chiar și nevorbitor de română sau germană. De aceea, mai face un pas și începe să traducă spectacolele și în engleză. Se întâmplă în premieră la „Jurnal de România. Timișoara”, duminică, 6 februarie.
Teatrul German asigură, din această stagiune și traducere, în limba engleză la toate spectacolele sale. Începând cu spectacolul „Jurnal de România. Timișoara”, scris și regizat de Carmen Lidia Vidu, apoi cu „Leonce și Lena”, după Georg Büchner, regie Niky Wolcz, TGST va oferi publicului său și supratitrare în limba engleză, alături de cea obișnuită în limba română.
„Eforturile noastre merg în direcția internaționalizării teatrului timișorean, în vederea unei mai bune percepții a culturii locale și naționale, demers vital în perioada următoare, care este premergătoare anului în care Timișoara va deține titlul de Capitală Culturală Europeană. Teatrul trebuie să depășească barierele de limbă și să se adreseze atât celor pasionați, cât și publicului ocazional, dar și celor care încă, din diferite motive, nu au beneficiat de stimulentul necesar pentru a intra într-o sală de spectacole”, transmit cei de la Teatrul German.
Ce se joacă în perioada următoare
Jurnal de România. Timișoara, 6 februarie, ora 19.30 (bilete, )
Jurnal de România. Timișoara este un proiect multidisciplinar ce reunește filmul, fotografia și teatrul și își propune să fie, printr-o serie de confesiuni necenzurate și nemijlocite, o oglindă sinceră a relațiilor interumane, influențate decisiv de mediul urban, dar și un îndemn la implicare socială și comunitară. Arhitectura spectacolului este determinată de biografia actorilor, al căror rol este de a desluși și de a cartografia căile prin care părinții, prietenii, necunoscuții, dar și orașul, prin cartierele, locuitorii, artiștii și prin administrația locală, ne modelează și ne transformă.
Leonce și Lena, 10 și 13 februarie, ora 19.30 (bilete, și )
Multă vreme comedia „Leonce și Lena” a fost considerată ca eșuată. I se reproșa lipsa de acțiune și absența unei construcții clasice. Faptul că cineva avea dificultăți cu sine însăși precum cele enunțate de Leonce – „Oh, dacă cineva ar reuși să fi altul. Doar pentru un minut.” -, oboseala față de lume, care pe cei doi protagoniști îi face să fie ființe sufletește înrudite, veneau în contradicție cu imaginea existentă despre chipul uman de atunci. u întrebări referitoare la identitate și la sensul vieții, cu percepția grotescă pe care o proiectează asupra clasei politice, George Büchner a fost, de fapt, cu mult înaintea vremurilor sale. Și doar moartea prematură l-a împiedicat să devină un Shakespeare al literaturii germane.
