Mai puțin cărbune ars în cazanele Colterm, pentru apa caldă și căldura livrate timișorenilor. Colterm vrea să folosească și biomasă și, pentru asta, are un proiect pe fonduri europene, împreună cu PMT. Mai durează însă până când el va deveni funcțional, fiind făcuți doar primii pași. Unii mici.
Colterm și Primăria Timișoara vor să facă funcțional proiectul „Retehnologizarea gospodăriei de combustibil CET Sud pentru utilizarea de combustibil alternativ – biomasă”. „Investiția vizează adaptarea la folosirea de combustibil adițional, biomasa, ce va înlocui parțial combustibilul primar (cărbune) necesar funcționării cazanelor CA1, 2, 3 din CET Sud, astfel încât cazanele de abur existente să poată să funcționeze cu biomasă. Gospodăria de biomasă va asigura prepararea biomasei rezultate din toaletarea arborilor din parcurile și spațiile verzi din municipiu. Materia primă (crengi, ramuri, fragmente mari de lemn) vor fi transportate, după ce sunt cântărite, către gospodăria de biomasă”, transmite primăria.
Societatea de termoficare are, încă de acum un an și jumătate, un tocător. Pentru a-l putea folosi, a fost nevoie de obținerea unui aviz de la Agenția de Mediu. Acesta a fost condiționat de câteva prevederi suplimentare, așa că, în cele urmă, a fost făcut un proiect complex. Trebuie construită o hală la CET Sud și trebuie cumpărate diverse utilaje. Materia primă va fi cumpărată de la PMT.
Nu există stație de compost
„Am luat măsurile dispuse de Agenția de Mediu, trebuie să vină în control, iar apoi putem arde. Nu vom putea arde însă deșeuri din parcuri și grădini, care, conform planului de gestionare a deșeurilor, trebuie duse la stația de compost”, spune directorul Colterm, Emil Șerpe. În Timiș nu există stație de compost.
Proiectul complex, pe fonduri europene prin POIM, vizează un incinerator de biomasă. Aici va fi nevoie, din nou, de aviz de la Agenția de Mediu, iar lucrurile par complicate. „În stația de sortare nu ne vin deșeuri verzi, care trebuie să ajungă, teoretic, la stația de compost. După cum se știe, aceasta nu există. Noi avem accept de la CJ și de la ADID. Agenția de Mediu spune că deșeurile vegetale merg la stația de compost. În mod normal, noi putem arde doar biomasă achiziționată de la un producător de biomasă”, explică Șerpe.
Practic, Colterm urmează să cumpere copaci și crengi uscate. Nu e clar dacă acestea vor putea proveni de la firmele care se ocupă de întreținerea spațiilor verzi și a parcurilor din Timișoara. În acest moment, deșeurile vegetale sunt depozitate de aceste firme, iar o parte ajunge la cazurile sociale. Primăria caută o soluție. „Urmează să fie emisă o hotărâre de consiliu local care să stabilească modalitatea de transfer a masei lemnoase și a resturilor vegetale către această societate”, spune viceprimarul Dan Diaconu.
Opt luni, dar încă nu sunt toate avizele, ca să pornească licitația
Retehnologizarea CET Sud pentru biomasă este o investiție estimată la 2,265 milioane de lei, cu TVA, care ar trebui să fie încheiată în opt luni. „Masa lemnoasă disponibilă pentru preluare din toaletare va fi de 10.140 t/an, capacitatea de depozitare temporară a gospodăriei de biomasă va fi de 4 zile (…), banda de transport cărbune va avea o capacitate de 1.200t/h, modul de funcționare al benzii de cărbune va fi intermitent (½-1 h transport la 6 ore), procentul maxim al biomasei în fluxul de cărbune va fi de maxim 10% aport caloric”, se precizează în documentația pusă la dispoziție de primărie.
Mai e însă mult până ea va deveni realitate. Există, de la începutul lunii iunie, un SF aprobat în consiliul local. Mai trebuie obținute niște avize pentru eficiență energetică și, ulterior, va putea porni licitația pentru proiect tehnic și execuție.
„Peste tot în UE nu se mai arde combustibil convențional, ci se trece pe biomasă și pe alte tipuri de deșeuri regenerabile. În cazanele de cărbune putem arde împreună cu cărbunele o cantitate de 10% biomasă. Putem ajunge la peste 10.000 de tone de biomasă, care să înlocuiască peste 10.000 de tone de cărbune. Una este cenușa din arderea cărbunelui, alta e cenușa de la biomasă”, mai spune Emil Șerpe. Reducerea cantității de cărbune reduce, de asemenea, poluarea. Și costurile de producție vor fi mai mici, pentru că biomasa e mai ieftină și nici nu mai trebuie cumpărate certificatele de CO2.
